| |
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary
The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|
| |
Abstract: Lucrarea debutează cu un Argument, fiind urmat de cele şase capitole propriuzise ale cărţii, Încheiere şi Bibliografie. Cap. I. Cum scriem istoria? Opinii, discuţii, metode. Cap. II. Transilvania sub semnul întrebării: dezbateri despre naţionalism, istorie şi identitate. Cap. III. Teme de fond în istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluţia, sărbătoarea. Cap. IV. Mentalităţi, atitudini şi sentimente: o istorie scrisă cu inima. Cap. V. Prieteni şi duşmani din Transilvania: românii, maghiarii şi imaginile lor reciproce. Cap. VI. Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni.
La rândul lui Argumentul este subdivizat în: Transilvania imperială; Călătorii despre Răsărit şi Apus; Despărţirea de naţionalism şi Ultimele detalii pentru cititor. Autorul relatează viaţa locuitorilor Transilvaniei şi facilităţile acestora în “epoca imperială”, adică perioada secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. Explică apoi faptul că în perioada menţionată românii ardeleni – cetăţeni imperiali şi deci “europeni” – călătoreau şi îşi rezolvau problemele administrative în capitalele imperiului (Viena şi Budapesta) însă şi la München datorită distanţelor mai mici decât în România. Călătoreau liber, fără vize şi în Statele Unite ale Americii, dându-l exemplu pe Valer Barbu, fiul proto-popului Dimitrie Barbu, ajuns profesor de psihologie la Universitatea “John Hopkins” din Baltimore. La începutul secolului XX, românii ardeleni au devenit, mai mult sau mai puţin, naţionalişti, îndreptându-se spre Vechiul Regat, de acum administrator al Transilvaniei. Subcapitolul Despărţirea de naţionalism reprezintă schimbarea atitudinii auto-rului faţă de acea noţiune care, în spaţiul românesc, a degenerat până la ură etnică.
|
|
