The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary

The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA%20CATHOLICA - Issue no. 1 / 2006  
         
  Article:   CONSIDERATIONS STUDIOUS ROMANIAN GREEK-CATHOLIC FACULTY OF THEOLOGY AT TRANSYLVANIA UNIVERSITY IN BUDAPEST / BEMERKÜNGEN HINSICHTLICH DIE GRIECHISCHKATHOLISCHE KATHOLISCHE RUMÄNISCHE STUDIERENDE AUS SIEBENBÜRGEN AN DER BUDAPESTER THEOLOGISCHEN FAKULTÁ.

Authors:  STELIAN MÂNDRUŢ.
 
       
         
  Abstract:  Consideraţii privind studioşii greco-catolici români transilvăneni la Facultatea de teologie a Universităţii din Budapesta (1895/1896 – 1918/1919). Abordările referitoare la frecvenţa tineretului studios provenit din Transilvania la Academiile şi Universităţile din Ungaria în secolele XIX şi XX, au relevat faptul că organizarea respectivului sistem de învăţământ superior a influenţat motivaţia şi apetenţa spre perfecţionare a majorităţii elementului studenţesc originar din zona istorico-geografică menţionată. Lucrările publicate au conturat teza că, în contextul generat de evoluţia fenomenului de modernizare în plan cultural-spiritual, un posibil “model”, acceptat benevol ori silit de către tinerii studioşi români transilvani, a reprezentat, din punct de vedere conceptual- metodologic, un moment de referinţă în acţiunea desfăşurată de intelectualitatea autohtonă în instruirea şi formarea sa calitativă. Demersul de faţă încearcă a stabili câteva repere estimative ale fluxului de pregătire/perfecţionare, prin studii normale ori specializare ulterioară, pentru un interval delimitat de anii 1896-1918, în baza registrelor matricole păstrate în fondul de arhivă al Facultăţii de teologie romano-catolică a Universităţii din Budapesta. Am supoziţionat deliberat că forma de învăţământ superior în cauză a însemnat pentru un eşantion reprezentativ de candidaţi de preoţi, în primă fază, fie un contact preliminar cu rezultatele ştiinţei teologiei catolice moderne, fie un necesar interludiu în traseul dezvoltării lor spirituale/domeniale ulterioare. Afluxul relativ numeric spre capitala Ungariei dualiste, la cumpăna secolelor XIX şi XX, şi frecventarea instituţiei amintite, se datorează unor factori, dintre care cităm atât absenţa unei atari forme de învăţământ pentru românii din Transilvania epocii, cât şi contextul specific al evoluţiei formei de studiu universitar teologic catolic, generat de transferul de autoritate din 1873 şi marcat de reformarea sa structurală, legiferată în 1913. Investigaţia realizată acum în temeiul rubricaturii cuprinsă în registrele matricole şi de doctorat, îşi propune să cuantifice elemente componente, reunite în urma eşalonării efectuată pe câteva direcţii prosopografice, şi să le analizeze în funcţie de rezultanta interacţiunii dintre factorii cauză şi efect, într-o acceptată variantă comparată, sorgimentată de interferenţe şi de raportări survenite în spaţiu şi timp. Am încercat, din debut, să estimăm cifra şi procentul tineretului studios greco-catolic român din Transilvania, raportate la totalul calculat pentru răstimpul dintre anii 1896-1918. Analiza comparată a datelor semnificative reprezentând actul înmatriculării, are menirea să certifice ori să anuleze ipoteze cu privire la desfăşurarea, normală ori sinuoasă, a procesului de învăţământ. Departajarea efectuată pe entităţi administrative distincte configuraţiei Transilvaniei de odinioară, a vizat tocmai strădania de a stabili ariile naturale de provenienţă ale studenţimii focalizate, originară, în minoritate sau majoritate, din mediul rural sau cel urban. Tratarea aspectului privind starea socială a părinţilor (ori tutorilor) a îngăduit sublinierea anumitor forme concrete de reală stratificare pentru anumite categorii socio-profesionale. Chestiunea burselor (stipendiilor) a fost abordată prin estimarea sumelor acordate defondurile ori fundaţiile de profil clerical/laic. Tentativa de departajare a segmentului de greco-catolici români din tronsonul general parcurs între anii 1896-1918, a avut loc în funcţie de cele două coordonate evidente: confesiunea şi naţionalitatea. Evidenţierea făcută pe materii/specialităţi şi pe dascălii-profesori are menirea să sublinizeze comprehensiuni şi aprehensiuni, conjugate în validarea seriei de opţiuni declarate în plan profesional. Conexat laturii sus enunţate, am situat studierea fenomenului “migraţiei”, desfăşurat pe orizontală şi verticală, cu inerente pendulări în interiorul şi exteriorul instituţiei de învăţământ superior şi a cadrelor statale respective. Partea de concluzii se referă atât la datul general, cât şi la cel particular în demersul întreprins cu privire la eşantionul cifric şi temporal desemnat. Încercarea de a recompune panoplia de personalităţi, viabile ulterior în spaţiu şi timp, în varii domenii de activitate ( V. T. Frenţiu, I. Agârbiceanu, Al. Borza, Z. Pâclişeanu, T. Murăşanu, C. Suciu etc.), reprezintă un esenţial reper pentru confirmarea ori infirmarea rolului deţinut de Facultatea de teologie romano-catolică a Universităţii din Budapesta în formarea generaţiilor de teologi greco-catolici români transilvani.  
         
     
         
         
      Back to previous page