| |
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary
The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|
| |
Abstract: Referindu-se la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, atât unii autori cât şi simpli cetăţeni, descriu modalitatea efectivă de transfer a puterii utilizând sintagma de ,,revoluţie”. Dar teoriile acţiunii colective consideră revoluţiile ca fiind tipuri specifice de acţiune colectivă, diferenţiându-le, astfel, de rebeliuni, revolte, mişcări socile ori lovituri de stat. Pentru a fi considerată o revoluţie, o acţiune, nu numai că trebuie să producă unele schimbări esenţiale ale sistemului dar trebuie să prezinte şi unele caracteristici structurale specifice. În absenţa acestor caracteristici, oricât de semnificativă ar fi schimbarea, acţiunea al cărui rezltat este (schimbarea n.n.) nu poate fi considerată o revoluţie. Pentru a ilustra aceasta utilizare uneori problematică a conceptului de ,,revoluţie”, lucrarea de faţă prezintă concluziile unei analize extensive realizate asupra evenimentelor din decembrie 1989 din Romania. Studiul demonstrează că, în concordanţă cu teoriile acţiunii colective, evenimentele din Romania nu pot fi numite ,,revoluţie” fiind absent unul dintre criteriile structurale majore: existenţa mişcărilor de opoziţie deschise şi organizate. Astfel ramâne deschisă doar posibilitatea unei rebeliuni interconectate cu o lovitură de stat. Analiza a fost fundamentată pe un cadru conceptual descris de teoriile propuse de: Theda Skocpol, Charles Tilly, Ted Gurr, Michael Kimmel, Bruce Ackerman, Sammuel Huntigton, Jack Goldstone, Leslie Homes, Daniel Chirot, Alfred Linz şi Juan Stepan şi alţii. |
|
