The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary

The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.

 
       
         
    STUDIA EPHEMERIDES - Issue no. 1 / 2007  
         
  Article:   THE SPECIFIC OF CULTURAL JOURNALISM IN THE ROMANIAN PUBLIC AUDIOVISUAL SECTOR – THEORETICAL MARKS.

Authors:  OANA CRISTEA.
 
       
         
  Abstract:  Mass-media, termenul global care desemnează mediile de comunicare în masă, este un teritoriu în continuă extensie, sincron cu evoluţia noilor tehnologii. Dacă la începuturile jurnalismului presa scrisă şi, ulterior, agenţiile de presă deţineau monopolul informaţiei, secolul XX consacră radioul şi televizunea ca medii privilegiate de prelungire a comunicării interpersonale (faţă în faţă), modificând paradigma de cunoaştere a lumii, de la cea raţional-liniară, la cea emotiv-secvenţială. Prin audiovizual creşte viteza de difuzare a informaţiei şi are loc spargerea graniţei dintre spaţiul public şi cel privat. Democraţia europeană, fundamentată pe dezbatere publică şi deschidere a spaţiului public prin circulaţia tipăriturilor sec. XVIII, se găseşte azi expusă traficului audiovizual, asaltului tehnologic, care scurt-circuitează teritoriul mesajului scris, mult mai lent în difuzare. Ştirea scrisă pierde astfel bătălia în faţa instantaneităţii cuvântului rostit. Graniţa timpului este prima limită depăşită de audiovizual. Mai mult, televiziunea extinde teritoriul dominaţiei şi asupra spaţiului. Imaginea ne face să fim acolo unde nu suntem, să credem ceea ce vedem. Adevărul se transferă privirii, nu gândirii; emoţiei, nu raţiunii. Reţinem observaţia lui Dan Chiribucă, definitorie pentru funcţia audio-vizualului: "în societatea contemporană, mass-media manipulează atât timpul, cât şi spaţiul." Francis Balle, autorul unei sinteze de referinţă despre media şi societate, comentează: "Mult timp informaţia se oprea la limita actualităţii, a noutăţilor, a ştirilor, fiind apanajul exclusiv al ziarelor şi agenţiilor. Publică sau colectivă, informaţia conţinea mai ales fapte şi comentarii. Ea se definea ca o categorie inedită a statului democratic: opera transformarea subiecţilor în cetăţeni, a membrilor în partea întreagă a cetăţii." Astăzi, mutaţia fundamentală s-a produs la nivelul divizării publicului în consumatori specializaţi, a pierderii sentimentului apartenenţei la comunitate, în favoarea izolării în faţa televizorului, care aduce lumea în casa individului, şi nu individul în lume. Informaţia şi-a anexat noi teritorii, iar traiectoria ei s-a schimbat. Presa scrisă e în evident declin. Jurnalele de televiziune favorizează spectaculosul, dar sunt tot mai sărace în informaţie. Deşi ţine încă vârful audienţei, ştirea de televiziune manipulează în primul rând şi abia apoi informează. De aceea "informaţia pe care o căutăm şi suntem gata să o plătim este cea utilă, este cea care ne permite să acţionăm. Informaţia economică, de exemplu. Acest tip de informaţie o găsim din ce în ce mai puţin în gazete, din ce în ce mai puţin în agenţii, cu excepţia Agenţiei Reuter, care, sub conducerea lui Jerry Long, s-a dezvoltat pe acest teren, care corespunde exigenţelor unei lumi tot mai complexe, unde diviziunea muncii şi specializarea se accentuează. Informaţia aceasta o găsim în altă zonă a sistemului mediatic, zona neluminată, în care calculatoarele contează mai mult decât omul. Unde nu mai există jurnalişti, ci bănci de date. Aici informaţia este gestionată de calculatoare şi distribuită în reţeaua abonaţilor. Această informaţie reprezintă o adevărată putere, căci ea ajunge la oamenii care au învăţat să se servească de ea, care îi înţeleg sensul, care au plătit scump pentru a o obţine şi care ştiu să profite de ea." Ultimele decenii au accentuat caracterul personalizat al comunicării de masă, în măsura în care noile media, internetul, revistele electronice, forumurile web, orientate spre o nişă bine precizată a audienţei, au provocat replici în strategia audiovizualului, de diversificare a ofertei după nevoile "publicurilor", specializate şi ele. Creşterea vitezei de circulaţie a mesajului favorizează metisajul culturilor, intensificarea schimburilor de informaţie. În problema tehnologiei noilor media, simţim deja felul în care influenţează ele formele cunoaşterii, mediul politic şi social, cultura în general. Suntem contemporani cu modificări structurale fundamentale ale societăţii, operate de impactul noilor tehnologii, de care nu mai putem face abstracţie în analiza efectelor axiologice ale mass-mediei. Trebuie ţinut cont că "termenul de mass-media include dimensiuni diferite: mijloace, conţinuturi şi publicuri distincte. […] Mass-media este conectată în egală măsură la cele trei componente majore ale spaţiului social: politicul, cultura şi economia. Astfel, deşi are statutul unei componente distincte a spaţiului social, modul în care mass-media se structurează instituţional şi influenţa pe care o exercită asupra spaţiului social în ansamblul său sunt determinate decisiv de caracteristicile celor trei componente menţionate. În acelaşi timp, mass-media reconfigurează structural caracteristicile elementelor şi a relaţiilor dintre acestea şi <> fiecare din cele trei domenii menţionate."  
         
     
         
         
      Back to previous page