| |
The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary
The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name. |
|
| |
Abstract: Studiu privind sisteme educaţionale alternative în predarea educaţiei fizice la clasele a 3.–a şi a 4.–a. Formularea problemei studiului: În cadrul învăţământului primar distingem deci două structuri educaţionale de predare al acestei discipline, adică pregătirea elevilor preşcolari de către învăţătoare, respectiv de către profesorii specializaţi în educaţie fizică şi sport. Ipoteza de lucru: Dacă în cadrul unei ore am supune toţi elevii claselor a 3 –a şi a 4 –a al celor trei şcoli din Cluj-Napoca, respectiv din Budapesta la aceleaşi succesiuni de exerciţii al unui traseu utilitar-aplicativ, atunci există probabilitatea ca media clasei instruite de învăţătoare, obţinută prin acumularea timpurilor realizate de elevi la acest traseu, să difere de cele realizate de clasele care sunt pregătite de un profesor de educaţie fizică. Dintre tipurile de cercetare ştiinţifică am ales două metode, şi anume: metoda anchetei prin utilizarea chestionarelor deschise, care permit subiecţilor posibilitatea de a răspunde liber la întrebări, respectiv metoda normelor şi măsurătorilor. Chestionarele au fost completate de 31 de profesori şi învăţătoare din cadrul celor şase instituţii de învăţământ. Din fiecare instituţie de învăţământ am ales câte o clasă de a 3-a şi câte una de a 4-a. Toţi elevii acestor clase au participat la acest traseu utilitar-aplicativ care arată astfel: -lungimea ei este de 15 m;-poziţia de plecare de la linia de fund al terenului: semi-genoflexiuni, cu picioarele apropiate, mâinile drepte întinse la nivelul pieptului; 1. rostogolire înainte pe saltea; 2. mersul racului peste banca de gimnastică; 3. scoaterea mingii din lada întoarsă şi conducerea ei cu mâna; 4. săritura „iepurelui” până la linia de fund. Norma pe care am aplicat-o constă deci dintr-o succesiune de exerciţii cu elemente de gimnastică, mişcări motrice imitative şi elemente de joc sportiv. Pe parcursul acestui studiu am evaluat 12 clase cu un total de 250 de elevi. |
|
