Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA%20ORTHODOXA - Ediţia nr.2 din 2007  
         
  Articol:   RELIGION UND POLITIK IM FRÜHCHRISTLICHEN DENKEN BIS ZU AUGUSTIN / AUGUSTIN ŞI PATRIARHUL FOTIE DESPRE RELIGIE ŞI POLITICĂ.

Autori:  ADOLF MARTIN RITTER.
 
       
         
  Rezumat:  Augustin şi patriarhul Fotie despre religie şi politică. Studiul de faţă compară două perspective asupra raportului religie-politică, una aprţinând celui mai respectat teolog apusean al primului mileniu, Augustin, cealaltă aparţinând unui ilustru patriarh al Constantinopolului, Fotie. Primul şi-a expus opinia în această chestiune în cunoscuta sa lucrare De civitate Dei, scrisă la scurtă vreme după căderea Romei din anul 410. Cel de-al doilea a scris într-un timp în care Imperiul Bizantin îşi revenea după două secole de izolare. Augustin a fost lansatorul ideii unei separaţii care trebuie să existe între politică şi misiunea spirituală şi eshatologică a Bisericii, Fotie, dimpotrivă, a militat pentru o colaborare, în plan istoric, între politic şi religios, între patriarh şi împărat. Comparând cele două poziţii, autorul observă că lui Fotie îi lipseşte dimensiunea eshatologică, doar aspectul responsabilităţii personale în faţa “forului” divin fiind păstrată, în vreme ce la Augustin tocmai accentuarea unilaterală a eshatologicului lipseşte teoria sa de efecte practice şi concrete. Cele două viziuni se completează deci una pe alta, punctele tari ale uneia corespunzând exact punctelor slabe ale celeilalte. Augustin a definit mai bine rolul şi locul Bisericii ca instituţie supra-istorică şi deci superioară politicului, iar Fotie a gândit mai bine posibilitatea unei convieţuri şi a unei conlucrări între Biserică şi stat.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă