Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA%20ORTHODOXA - Ediţia nr.2 din 2007  
         
  Articol:   PĂRINŢI DUHOVNICI ROMÂNI CONTEMPORANI.

Autori:  MACARIE DAN DRĂGOI. 		 
       
         
  Rezumat:  La căderea comunismului în 1989, monahismul românesc se afla, paradoxal, într-o situaţie relativ înfloritoare, grupat în jurul a câtorva mari părinţi duhovniceşti care supravieţuiseră persecuţiilor, fiind cercetaţi în fiecare an de sute de mii de credincioşi. La loc de frunte se aflau două mari figuri de „stareţi” celebri din Mănăstirea Sihăstria, precum Paisie Olaru (1897 – 1990), „veritabil Serafim din Sarov român” şi Cleopa Ilie (1912 – 1998) „adevărat avvă Pimen şi patriarh neîncoronat al monahismului românesc”, după cum îi numeşte cunoscutul teolog Ioan I. Ică jr. de la Sibiu. Aceşti mari părinţi duhovniceşti împreună cu alţi „stareţi” precum Arsenie Papacioc sau Teofil Părăianu au determinat, atât în perioada comunismului cât şi după aceea, zeci şi sute de vocaţii pentru vieţuirea călugărească şi au orientat noi destine în urcuşul duhovnicesc. Alături de aceşti mari povăţuitori, se adaugă alţi câţiva duhovnici mai tineri care după 1989 au înrâurit viaţa duhovnicească din România, cum ar fi Părinţii Rafael Noica şi Ioan Cojanu, evocaţi şi ei în aceste pagini.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă