| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Districtul Chioar, la fel ca alte multe regiuni româneşti, a fost una din zonele importante de activitate ale boierilor români din Transilvania medievală. Numele districtului poate fi găsit în faimoasa Cetate de Piatră (Kovar), care a fost în zona din timpuri imemoriale. Documente care atesta existența aceastei cetăți datează din a doua jumătate a s. al 12-lea şi vorbesc despre o cetate din pământ, care ar deveni un punct strategic, consolidat. Chiar dacă primul proprietar cunoscut al castelului, Desideriu de Elewanth, dateaza din 1317, momentul cel mai reprezentativ din istoria cetății este anul 1367 când cetatea reconstruită este re-posedată de Voievozii Maramureșeni Drag şi Ioan, ca donație regală. Ei, iar mai târziu puternica familie de Dragffy, au impus o conducere locală autentică de-a lungul timpului, tolerată de către regii Ungariei. Cetatea a jucat un rol important în timpul acţiunilor de Mihai Viteazu în Transilvania, aici fiind sediul căpitanului Aga Lecca Racota, care avea să îl trădeze pe voievodul român, devenind un aliat al armatelor imperiale. În secolele următoare cetatea rămâne sub influenţa principilor Gabriel Bathory, Gheorghe Rakoczy şi Francisc, până în a doua jumătate a secolului 17, când aceasta devine posesiunea contelui Mihai Teleki. În timpul razboiului Curușilor în 1703-1711 va deveni un centru de rezistenţă a rebelilor, ceea ce va determina autorităţile austriece să arunce în aer cetatea în 1718. Importanţa cetăţii nu se va şterge de către puterea crudă a destinului său istoric, ci ea va rămâne un sprijin spiritual voințai naţionale de-a lungul secolelor. |
|
