| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Acest articol îşi propune să discute statutul religiei, în cazul Ortodoxiei din Transilvania, așa cum este el reflectat în documente oficiale, petiţii şi tratate de istorie despre secolul al XVI-lea. Sensul prioritar terminologic al prezentării este libertatea religioasă, şi anume libertatea pe care o oferă adevărul - Hristos în Dumnezeu, după chipul comuniunii trinitare. Libertatea, în contextul spațio-temporal, este foarte relativă. Vrem să vedem cum este construită conștiința sau structurile libertății religioase, că libertatea religioasă transcende statul / societatea şi este pe deplin realizat în / de persoana, şi nu de către individ, căci libertatea este un act corelativ, care te face incapabil de a vorbi pentru libertatea ta, în cazul în care aproapele tău n-o împărtăşește. Cazul Transilvaniei a fost ales pentru un motiv simplu: aici "cei mulţi" nu au fost gasiti vrednici de a împărtăşi libertăţilor altora până de curând. Cu toate acestea, în timpul luptei lor pentru emancipare în toate petiţiile adresate autorităţilor, ei invocă principiul libertăţii tuturor religiilor, un principiu fundamental în naşterea noului stat român. De unde provine această conștiință? Dintr-o legătură organică între mărturisirea de credinţă şi libertatea asumată a religiei, şi anume, în cazul în care ești pe deplin conştient de relaţia ta cu Hristos, manifești înspre alţii înţelegerea/ compasiunea Lui şi ești, cu privire la acestea , un simplu dar semnificativ act de martyria creştină. Libertatea autentică şi, implicit, libertatea religioasă reală, este cea în care persoana este deschisă spre înflorirea iubirii lui Hristos, dragostea-act cu profunde implicaţii de restaurare. Studiul de faţă nu va fi o simplă istoriografie narativă, ci are ca scop repoziţionarea unor termeni, concepte, atitudini şi structuri legislative, în scopul de a le părăsi, ca pe o sursă de ură şi atitudini restrictive faţă de libertatea religioasă. |
|
