| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Disputele filologice din Transilvania privind adoptarea alfabetului latin pentru scrierea limbii române nu au constituit numai preocuparea strict lingvistică a filologilor, ci a multor intelectuali din Transilvania. Este firesc, mai ales pentru perioadele de început, ca opiniile să se deosebească între ele, până acolo încât să se excludă, iniţial, unele pe altele. Este vorba de perioada deceniilor al patrulea şi al cincilea din secolul al XIX-lea. Aşa se face că, inclusiv lingviştii tradiţionaliştii şi conservatorii, cei mai greu de înduplecat, au ajuns să recunoască necesitatea scrierii limbii române cu alfabetul latin. În virtutea acestui fapt, Biserica Ortodoxă din Transilvania a susţinut, prin numeroase acţiuni din instituţii, asociaţii şi societăţi culturale, demersurile privind scrierea limbii române cu caractere latine. Un exemplu elocvent îl constituie activitatea mitropolitului ortodox, Andrei Şaguna, care a sprijinit introducerea alfabetului latin în şcolile confesionale, în presa religioasă şi în oficierea serviciului divin. Un rol important l-a avut şi presa românească din Transilvania, Ungaria şi Austria, rol, care a fost sprijinit de către instituţiile şcolare româneşti şi de către cele două Biserici româneşti. Un rol important au avut şi cele trei Comisii filologice, de la Sibiu, Cernăuţi şi Budapesta, înfiinţate oficial la dispoziţia împăratului. Acestea au ajutat, pe lângă eforturile filologilor, la trasarea liniilor directoare în adoptarea alfabetului latin.
Cuvinte-cheie: dispute filologice, latinism, alfabet latin, biserica, intelectualitatea transilvăneană, presa. |
|
