Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA%20GRAECO-CATHOLICA%20VARADIENSIS - Ediţia nr.2 din 2006  
         
  Articol:   DESPRE MIRARE CA ORIGINE A FILOZOFIEI ŞI TEOLOGIEI / ÜBER DAS STAUNEN ALS URSPRUNG VON PHILOSOPHIE UND THEOLOGIE.

Autori:  KARL BAIER. 		 
       
         
  Rezumat:  Despre mirare ca origine a filozofiei şi teologiei. Mirarea este punctul de pornire in toate ştiinţele. Astfel, teologia şi filozofia au o legătură cu mirarea. Omul se miră. Teologul şi filozoful se miră. Teologul şi filozoful descoperă ceva nou, pretind că ajung la un rezultat perfect. Imediat, ce au descoperit ceva perfect, şi anume, adevărul perfect îşi dau seama că ei se miră, fiindcă văd ceva, copleşiţi de ceva nou, de ceea ce văd, zăbovesc asupra noului despre care se miră, pricep ceea ce văd, şi astfel, omul, omul de ştiinţă, teologul şi filozoful sunt într-o permanentă fază de (re)cunoaştere perfectă, care perfecţiune este doar de moment, deoarece vine din nou ceva nou, şi se miră din nou. Mirarea este o desăvârşire a re(cunoaşterii) umane. Articolul de faţă se bazează la punctul B pe filozofia mirării la Martin Heidegger. El cunoaşte mai mute forme de mirare: a se mira (omul se lasă copleşit de ceva nou), a admira (vede ceva neobişnuit, care se afirmă, prin faptul că aduce ceva nou), a se mira prin zăbovire (vede ceva nou, are reţinere, meditează, percepe, pricepe). Mirarea este o dispoziţie de bază şi voce fundamentală a teologiei, fără de care, nici teologia, nici viaţa spirituală nu pot exista.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă