Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Teologia şi criza economică. Lumea se confruntă în momentul de faţă cu puternice tulburări economice provocate de Criza din 2008. Analiştii economici faimoşi, precum Nouriel Roubini, au stabilit că în centrul acestei crize s-ar alfa creşterea canceroasă a sectorului financiar, lucru care a fost reiterat şi de către Enciclica Caritas in Veritate a papei Benedict al XVI-lea. Atât Roubini cât şi Benedict al XVI-lea stabilesc o legătură directă între Criza economică şi o moralitate scăzută care defineşte mentalitatea economică de astăzi. Legătura profundă dintre economie şi teologie este un aspect mult prea puţin abordat de către teologi, este domeniul în care teologia este cel mai puţin implicată, aşa cum observa şi gânditorul american M. Novak, un pionier în acest câmp de studiu. Articolul de faţă se vrea a fi o introducere în această problematică. Reflecţia nu se va limita în a descrie doar degradarea sectorului financiar ca şi cauză a crizei economice. Se vor analiza şi fenomene profunde care sunt legate de această criză şi care vor genera viitoare crize şi anume: epuizarea resurselor, schimbarea climatică cu efectele sale dezastroase, creşterea dezechilibrată a populaţiei în zonele aflate în curs de dezvoltare şi apariţia unor noi presiuni geopolitice, toate aceste fenomene fiind în strânsă legătură cu o mentalitate economică îndreptată doar spre profit, ruptă de valorile tradiţionale în care sistemul economic occidental şi-a avut geneza. În mod particular Europa va trebui să îşi definească poziţia între economiile lumii, la presiunea economiilor emergente, adoptând un model propriu. Îmi exprim optimismul în ceea ce priveşte capacitatea societăţii europene de a îmbunătăţi şi revigora modelul politic şi economic actual prin reîntoarcerea la valorile care au marcat naşterea democraţiei tipice europene. În acest demers Biserica trebuie să se implice activ şi să fie în contact continuu cu problemele curente ale societăţii.

Cuvinte cheie: Criza, moralitatea, etica economică, dezvoltarea, respectul