| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Gadamer, Heidegger şi grecii. Acestă lucrare nu îşi propune să ofere o imagine detailată a scrierilor gadameriene sau heideggeriene despre greci. Chiar şi o succintă prezentare a acestora nu ar fi posibilă in acest context restrâns, decât operând anumite simplificări care ar deteriora această problematică extrem de complexă. Se încearcă în schimb să se arate, în ce măsură ,,grecii” au funcţionat ca liant, ca legătură între cei doi filosofi. Atât ontologia lui Heidegger cât şi hermeneutica lui Gadamer sunt puternic ancorate în filosofia greacă, chiar dacă la Heidegger există anumite afinităţi pentru presocratici (cum, de altfel, este cazul şi la Nietzsche) iar Gadamer preferă să se concentreze asupra a ceea ce a numit ,,platonisch-aristotelische Wirkungseinheit”, ,,unitate operantă platonic-aristoteliană” sau ,,unitate în efect”.Nu credem însă că greşim afirmând că, cea mai solidă legătură pe ,,linie greacă” între cei doi mari filosofi ai secolului XX, rămâne Aristotel. Ceea ce Gadamer numea ,,virtutea hermeneutică” (die hermeneutische Tugend), şi anume phronesis-ul aristotelician, face subiectul Cărţii a VI-a a Eticii Nicomahice. Heidegger se titularizează ca profesor la Marburg în urma unei interpretări a Cărţii a VI-a a Eticii, cuprinsă in aşa-numitul Natorpbericht, lucrare înaintată lui Paul Natorp în anul 1922. Gadamer se preocupă îndelung cu studiul acestei Cărţi a VI-a şi publică o traducere a acesteia însoţită de studii în anul 1998, la vârsta de 98 de ani, dându-ne într-un fel impresia că aici am asista la închiderea unui cerc. În realitate însă, acest ,,capitol grec” din istoria omenirii nu poate fi închis niciodată, pentru că există la greci un anumit specific, o bogăţie de idei inepuzabilă şi, după cum spunea Heidegger într-o scrisoare adresată lui Gadamer, orice am face, ,,noi nu putem gândi grecii într-un mod destul de ,,grec” ”(,,wir denken die Griechen nicht griechisch genug”).Cuprinsul lucrării de faţă tratează într-o primă parte subiecte precum proble¬matica limbajului, a filosofi |
|
