Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA%20CATHOLICA - Ediţia nr.4 din 2010  
         
  Articol:   ASPECTE TEORETICE ALE IDENTITĂŢII NAŢIONALE ŞI CONFESIONALE. BISERICA ORTODOXĂ ŞI BISERICA UNITĂ ÎN TRANSILVANIA JUMĂTĂŢII DE SECOL XIX.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:  Pe parcursul secolului al XIX-lea, întrebarea „cine sunt?” sau „cui aparţin?” a devenit tot mai problematică în spaţiul transilvănean, mai cu seamă că în interiorul unei singure naţiuni, două confesiuni, cea ortodoxă şi cea unită, îşi disputau punctele lor de vedere diferite asupra condiţiei de „a fi român”. Dar care sunt elementele care conturează o „identitate”? Două discursuri identitare, naţional şi confesional. Care este legătura dintre acestea, ajung cele două să se identifice unul cu altul? Vorbim de mijlocul secolului al XIX-lea, important prin mutaţiile pe care le-a produs, menţionând, spre exemplu, schimbările din viaţa politică a statului sau din istoria instituţională a Bisericii Ortodoxe şi Unite, dar care au avut repercursiuni şi asupra binomului religie-naţiune. Într-o vreme în care Biserica şi-a arogat unele dintre atribuţiile politice, considerându-se ca reazăm al principiului naţional, în care disputele confesionale s-au înmulţit între Biserica Unită şi cea Ortodoxă, care ar fi relaţia ce se poate stabili între Biserică, confesiune, şi stat, Naţiune? Cum s-a identificat discursul identitar al celor două Biserici cu cel naţional? Întrepătrunderea dintre naţional şi cadrul religios e fundamentală, cu atât mai mult cu cât vorbim de spaţiul transilvănean, un spaţiu în care în lipsa unor instituţii politice recunoscute de autoritatea străină cele două Biserici româneşti au oferit adăpost pentru multă vreme sensibilităţii colective. În absenţa unor studii unitare care să aibă în centrul atenţiei mijlocul secolului al XIX-lea, cercetarea îşi propune să sublinieze relaţia religie-naţiune, din punct de vedere al unor două cadre care ajung să fie complementare.

Cuvinte cheie: identitate naţională, identitate confesională, Biserică, Stat, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Greco-Catolică Română

 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă