| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Începând cu Tratatul de la Westfalia şi pe parcursul ultimelor două secole, cercetătorii au acordat o atenţie minimă religiei în cadrul teoriei Relaţiilor Internaţionale. Normele fundamentale cuprinse în Tratatul de la Westfalia presupuneau secularizarea relaţiilor internaţionale şi, în consecinţă, toate teoriile au sublicitat rolul şi influenţa religiei în cadrul acestui domeniu. Conform tezei secularizării, religia, fiind considerată un semn al înapoierii sociale, avea să cunoască un declin iminent, o retragere în sfera privată şi în cele din urmă chiar dispariţia, pe măsură ce societatea va deveni tot mai modernă, iar raţiunea seculară va substitui rolul îndeplinit anterior de religie. Evoluţiile din sfera religioasă însă, au contestat tot mai mult supremaţia tezei secularizării în ştiinţele sociale. Articolul de faţă argumentează în favoarea introducerii variabilei religioase în cadrul RI, prin prisma rolurilor pe care religia le îndeplineşte în societate şi a influenţei tot mai mari pe care aceasta o exercită asupra actorilor din sistemul internaţional. Ideea de bază a acestui articol este că disciplina RI nu îşi mai poate permite în acest moment să facă abstracţie de această variabilă extrem de semnificativă – în cuvintele lui Peter Berger (Berger, 1999): „cei care neglijează religia în analiza problemelor contemporane o fac cu un mare risc.” (p.18). |
|
