Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOSOPHIA - Ediţia nr.2 din 2000  
         
  Articol:   TRADIŢIA LATINĂ A LUI ARISTOTEL DE ANIMA (1120-1270): RAPORTUL DINTRE TEXT ŞI COMENTARIU .

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:   Acest studiu are în vedere o examinare a importanţei traducerilor filosofice médiévale bazat pe un experiment metodologic care constă într-o analiză textuală comparativă a diferitelor traduceri latine ale tratatului De anima a lui Aristotel (lacobus din Veneţia, Guillaume din Moerbeke şi Iohannes Argyropoulos) şi a câtorva comentarii înrudite: Themistius, Philoponus, Albert cel Mare şi Toma din Aquino. Cele două elemente constitutive ale acestei comparaţii au constituit componentele importante ale studiului filosofic medieval. Traducerile în latină au constituit propedeutica elementară pentru răspândirea operelor filosofice greceşti iar comentariul a fost cel mai răspândit gen de scriere filosofică, furnizând reţeaua în care s-a dezvoltat interpretarea operei lui Aristotel. Partea analitică a tezei noastre se ocupă de interacţiunile dintre aceste două elemente. Astfel, investigaţia ne conduce către două direcţii pe de-a întregul opuse: relaţia dintre traducerile médiévale latine şi comentariile antice - comentariul ca instrument auxiliar pentru traducere şi relaţia dintre traducerile latine médiévale şi comentariile médiévale - influenţa versiunii latine asupra interpretărilor médiévale. Interacţiunile s-au dovedit a fi mai complexe decât am presupus. În cazul lui Guillaume din Moerbeke, există anumite elemente care indică faptul că el a folosit comentariile antice pentru a-şi revizui traducerile anterioare. Am întâlnit de asemenea situaţii în care traducerea veche şi obscură i-a dezorientat pe comentatorii medievali şi cazuri în care exegeza a fost condusă de comprehensiunea traducătorului. S-a dovedit în cele din urmă că, în cazul specific al tratatului De anima, traducerile arabo-latine rivale şi comentariile (Averroes) au fost foarte influente. Totuşi, anumite rezultate ale investigaţiei noastre ar putea să ne ofere un avertisment în legătura cu supraestimarea traducerilor în contextul studiului filosofiei médiévale. Mai mult, anumite probleme privind transmiterea acestor texte ne previn asupra limitelor intervenţiei noastre.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă