Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Studiul de faţă urmăreşte să teoretizeze justiţia tranziţională în România postcomunistă. Expresia „justiţie tranziţională” este înţeleasă ca totalitatea practicilor rezultate din contextualizarea mecanismelor justiţiei la un mediu istoric şi politic anume. Presiunile atmosferei politice din democraţiile post-totalitare nou apărute dau formă legii dreptului în anumite moduri, diferenţiindu-se de la ţară la ţară. Atmosfera politică şi istorică este de asemenea conturată de deciziile judecătoreşti. În esenţă, justiţia tranziţională pune în discuţie în mod constructiv toate practicile judecătoreşti ale unui mediu politic anume, cuprinzând tocmai normativitatea ordinii politice contingente. Statutul României în justiţia tranziţională este discutat pe scurt în contextul tranziţiei est-europene de la totalitarism la democraţie. Deşi justiţia de tranziţie română poate fi inclusă în încercările regionale principale de a ajusta o nouă lege liberală a dreptului, există încă nişte deosebiri care definesc avansarea dificilă a României de la comunism la democraţie liberală.

Cuvinte-cheie: justiţie de tranziţie, retorică a justiţiei, legea statului de drept, postcomunism, justiţia română.