Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2022  
         
  Articol:   DISCURSUL DIGITAL AL PROSUMATORILOR ROMÂNI DE REȚELE DE SOCIALIZARE ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19 / THE DIGITAL DISCOURSE OF ROMANIAN SOCIAL MEDIA PROSUMERS DURING THE COVID-19 PANDEMIC.

Autori:  ALEXANDRA COTOC, ANAMARIA RADU.
 
       
         
  Rezumat:  DOI: 10.24193/subbphilo.2022.4.03

Article history: Received: 5 August 2022; Revised: 8 November 2022; Accepted: 14 November 2022; Available online: 20 December 2022; Available print: 30 December 2022
pp. 55-84

VIEW PDF

FULL PDF

Rezumat: Discursul digital al prosumatorilor români de rețele de socializare în timpul pandemiei COVID-19. Platformele de socializare oferă utilizatorilor terenul de joacă digital pentru a manifesta o formă puternică de clicktivism și, în același timp, un sentiment profund de apartenență. În acest spațiu digital, utilizatorii produc discursuri cu ideologii încorporate care au un impact puternic asupra societății. Prin intermediul practicilor digitalizate (urmărire, partajare, comentarii, postări), utilizatorii devin actanți sociali care își proiectează și își reproiectează comportamentul și opțiunile de viață în raport cu persoanele și grupurile pe care le urmăresc online în mod regulat. În contextul pandemiei Covid-19, prin utilizarea rețelelor sociale, diverși utilizatori au devenit promotori și actanți în România. Acest studiu își propune să analizeze discursul noilor media care arată atitudinea românilor față de pandemia Covid-19 în intervalul de timp septembrie-octombrie 2021. Ca atare, manifestarea lingvistică a utilizatorilor (incluzând micro-celebritățile și figurile publice) s-a reflectat în polarizarea societății românești, ceea ce a dus la neîncrederea oamenilor în autorități, precum și în experții medicali și a dat glas unor utilizatori care, în mod normal, nu ar fi avut o voce în contextul unei pandemii globale.

Cuvinte-cheie: clicktivism, discurs multimodal, practici digitale, prosumator, demascare
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă