AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: CECILIA MIHAELA POPESCU.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.4.21
Published Online: 2020-10-30
Published Print: 2020-11-30
pp. 351-366
FULL PDF
Pragmaticalizare și polisemie în cazul particulei așa din limba română contemporană. O perspectivă tipologică și contrastivă. Articolul de față își propune să continue seria studiilor pe care le-am dedicat anterior procesului de pragmaticalizare și funcționării discursive a unor adverbe (spațiale, temporale sau modale) din limba română contemporană (atunci, altfel, de altfel, apoi etc.).
De această dată, prin demersul nostru, ne propunem să atragem atenția asupra statutului discursiv al particulei așa din limba română actuală, pentru a sublinia faptul că acest item lexical capătă frecvent, singur sau în expresii mai mult sau mai puțin fixe, lexicalizate, valori pragmatice și discursive complexe, adesea dificil de distins unele de celelalte.
Acest comportament semantico-pragmatic (care, surprinzător, a atras foarte puțin atenția lingviștilor români) ar putea fi explicitat, din punctul nostru de vedere, prin faptul că semnificația originară de natură deictică și anaforică a acestui item lexical (adică, the core meaning) are un conținut abstract mult mai mare în raport cu adverbele temporale sau spațiale pe care le-am analizat anterior, o astfel de semnificație necesitând adesea în procesul comunicativ un „adaos” informativ de natură nonverbală (frecvent un gest indicativ). Această semnificație bazică este așadar cea care permite și favorizează numeroasele valori discursiv-pragmatice cu care particula analizată apare frecvent în limba română actuală.
Cuvinte-cheie: particula românească așa, pragmaticalizare, marcatori discursivi și/sau pragmatici, analiză intradiscursivă și interdiscursivă.
