AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: ROZALIA COLCIAR.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.4.07
Published Online: 2020-10-30
Published Print: 2020-11-30
pp. 119-128
FULL PDF
Privire comparativă asupra anchetelor dialectale românești: de la Chestionarele Muzeului Limbii Române la ALR I și ALRR – Transilvania. Lucrarea noastră urmărește, din perspectivă comparativă, răspunsurile obținute în cadrul anchetelor lingvistice prin corespondență pentru Chestionarul II. Casa, elaborat de Muzeul Limbii Române, în 1926, precum și răspunsurile referitoare la acest domeniu din cadrul anchetelor directe efectuate pentru ALR I și ALRR Transilvania. A fost utilizat materialul aflat în arhiva Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca (pentru răspunsurile la Chestionarul Casa și materialul nepublicat din ALR I), precum și materialul din volumul III al Atlasului Lingvistic Român pe Regiuni. Transilvania. S-au avut în vedere cinci localități din Transilvania, comune celor trei anchete. Analizând răspunsurile obținute pentru chestiuni documentate în primul rând onomasiologic, dar și semasiologic uneori, s-a constatat că, în cea mai mare parte, aceste răspunsuri coincid, diferențele fiind date de realitatea extralingvistică. De altfel, distanța temporală între anchete nu a fost atât de mare, iar realitatea extralingvistică, respectiv domeniul vieții materiale pus în discuție nu a suferit mutații majore în acest interval de timp. Se confirmă, și cu ocazia acestui studiu, faptul că atlasele lingvistice reprezintă adevărate documente de limbă, care înregistrează nu numai variația diatopică a limbii române, ci și competența expresivă a vorbitorului, ca purtător al unei anumite tradiții socioistorice.
Cuvinte-cheie: chestionar lingvistic, anchetă prin corespondență, anchetă directă, atlas lingvistic, onomasiologie, semasiologie.
