Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2020  
         
  Articol:   UNELE PARTICULARITATI IN EXPRIMAREA DETERMINARII SUBSTANTIVULUI. COMPARAȚIE INTRE CINCI LIMBI ROMANICE / QUELQUES PARTICULARITÉS DANS L’EXPRESSION DE LA DÉTERMINATION DU NOM. COMPARAISON ENTRE CINQ LANGUES ROMANES.

Autori:  GORANA BIKIĆ-CARIĆ.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.4.02

Published Online: 2020-10-30
Published Print: 2020-11-30
pp. 39-54

FULL PDF

Unele particularităţi în exprimarea determinării substantivului. Comparație între cinci limbi romanice. În studiul nostru, am dori să comparăm determinarea substantivului în cinci limbi romanice (franceză, spaniolă, portugheză, italiană şi română). Toate limbile examinate aici ilustrează principalele utilizări ale articolelor: referent cunoscut, utilizare generică, entități unice, nume abstracte, posesie inalienabilă pentru articolul hotărât sau introducerea unui nou element în discurs și descrierea pentru articolul nehotărât. Cu toate acestea, am vrut să arătăm anumite trăsături structurale. Pentru aceasta, am folosit același text pentru cele cinci limbi (La sombra del viento, Carlos Ruiz Zafón), care face parte din corpusul RomCro, realizat la Catedra de lingvistică romanică a Departamentului de Romanistică, Facultatea de Filosofie şi Litere, Universitatea din Zagreb, Croația. Rezultatele analizei au arătat o diferență clară între franceză și celelalte limbi. Așa cum era de așteptat, franceza folosește mult mai frecvent articolul nehotărât la plural și, bineînțeles, articolul partitiv, care nu există în spaniolă, în portugheză și în română. De asemenea, adjectivul posesiv este mai frecvent în franceză decât în alte limbi care folosesc, în schimb, articolul hotărât. Dar ceea ce este deosebit de interesant sunt diferențele care indică o „schimbare de perspectivă”, și anume un alt tip de articol decât în textul original. Concluzia noastră este că substantivul poate avea mai multe caracteristici în același timp (descriere sau determinare prin complement, utilizare generică sau absența unui referent specific etc.), dintre care autorul (sau traducătorul) o alege pe cea pe care vrea să o evidențieze. De asemenea, am relevat rolul articolului zero, care poate avea valori diferite (referent nespecificat, dar și cantitate neprecizată sau chiar valoare de articol hotărât, dacă substantivul este introdus de o prepoziție), în funcție de relaţia sa cu alte articole în limbă.

Cuvinte-cheie: articol, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, română.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă