| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Bogăția semantică a cuvântului lume. Sensuri împrumutate din slavonă și redate sub expresie latină. Unele consecințe ale împrumutului în relația limbă-mentalitate. Studiul se axează pe situația specială a cuvântului românesc lume (alături de lege cu sensul „religie”, a ține cu sensul de „a stăpâni”), situație tratată în Semasiologia limbii române de Lazăr Șăineanu (1887/1999). Lexemul lume se deosebește de celelalte cuvinte din seria amintită prin însăși bogăția și expresivitatea sensurilor derivate din sensul împrumutat. Cuvântul românesc lume este de origine latină, având etimonul lumen, cu sensul „lumină”, semnificație conservată prioritar în textele religioase vechi, dar și, mai rar, în limbajul popular ori general. În același timp, cuvântul lume a preluat toate sensurile cuvântului latin mundus, cele conservate în francezul monde, de exemplu. Fenomenul este numit nuanțe slavice și el constă în atribuirea unor lexeme românești de origine latină a accepțiunilor slave, în virtutea legii de analogie semasiologică. Nuanțele slavice sunt, la origine, inovații individuale, care reflectă totuși mentalitatea poporului nostrum. Exemplele sunt elocvente. În limba română se configurează un sens distinct numai din opoziția lumea aceasta/ lumea de dincolo sau lumea cealaltă. În fr. Ce bas monde este sugestiv în comparație cu expresiile românești lumea drepților, lumea spiritelor, lumea (cea) luminată, alt rând de lume, lumea de apoi, lumea (cea) de sus. În cazul cuvântului a ține sensul împrumutat „a stăpâni”, frecvent în textele vechi, este reprezentativ pentru mentalitatea epocii.
Cuvinte cheie: Lume, lumen, mundus, analogie semasiologică, nuanțe slavice, actualizare, transformare, mentalitate.
|
|
