Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2013  
         
  Articol:   MOD ŞI TIMP ÎN SUBORDONATELE COMPLETIVE, ABORDARE COMPARATIVĂ FRANCEZĂ-ITALIANĂ. CAZUL UNOR VERBE DE OPINIE PRECUM CROIRE/CREDERE, ESPÉRER/SPERARE, PENSER/PENSARE / MODE ET TEMPS DANS LES SUBORDONNÉES COMPLÉTIVES, ÉTUDE COMPARATIVE FRANÇAIS-ITALIEN, LE CAS DES VERBES D’OPINION TELS QUE « CROIRE »/CREDERE, « ESPÉRER »/SPERARE, « PENSER »/PENSARE.

Autori:  LOUIS BEGIONI. 		 
       
         
  Rezumat:  Mod şi timp în subordonatele completive, abordare comparativă franceză-italiană. Cazul unor verbe de opinie precum croire/credere, espérer/sperare, penser/pensare. Ne propunem să studiem modurile şi timpurile în subordonarea completivă în franceză şi în italiană, concentrând atenţia noastră asupra verbelor de opinie. Diferenţele de comportament sintactic ale acestor verbe sunt adesea importante; franceza utilizează mai ales indicativul, în timp ce italiana face frecvent apel la subjonctiv. Pentru a înţelege aceste diferenţe, facem trimitere la conceptul de deflexivitate care indică un echilibru sistemic sincronic diferit între cele două limbi în virtutea unei evoluţii istorice în decalaj. Orientarea interlocutivă a verbelor pe plan semantic – verbele obiective orientate spre o realitate exterioară subiectului şi verbele subiective orientate spre subiect – precum şi valorile diferite ale subjonctivului, modal (virtual) în franceză şi temporal şi modal în italiană, contribuie la explicarea principalelor diferenţe.

Cuvinte cheie: lingvistica comparată a limbilor romanice, sintaxă, semantică, interlocuţiune, lingvistică diacronică, lingvistică sincronică, psihomecanica limbajului.

 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă