REZUMAT: “Goodbye, Americana, Hello Real Time”: moartea idealismului în Pastorala americană de Philip Roth. Pastorala americană a lui Philip Roth (1997) constituie un exemplu tipic de transmitere culturală eșuată. Transferul și transformarea valorilor, ide(alur)ilor și informației în viețile lui Seymour Levov, familiei și comunității sale se dovedesc guvernate de pierderi, reprezentări eronate și, în cele din urmă, entropie. Departe de a oferi o versiune romanțată asupra vieții în vecinătatea evreiască, așa cum sugerează titlul, romanul surprinde o imagine dezvrăjită a Americii, unde idealismul și radicalismul se ciocnesc pe fundalul unor ani 1960 scindați ideologic. În timp ce „Suedezul” pare că întruchipează inițial (super)eroul Visului American al clasei de mijloc, Pastorala americană înregistrează evoluția Americii după cel de Al Doilea Război Mondial, redată drept un amestec de convenționalism și rebeliune, ambele rezultate din diferite tipuri de îndoctrinare. Lucrarea examinează discursurile polarizante ale cărții, luând în considerare un pasaj emblematic: „Poate cel mai bine ar fi să uităm de a avea sau nu dreptate despre oameni și să ne bucurăm doar de călătorie”.

Cuvinte cheie: Americana, comunitate, discurs, ideologie, identitate, mit, traumă