Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.3 din 2018  
         
  Articol:   100 DE ANI DE SINTAXĂ TEORETICĂ ROMÂNEASCĂ. UN STUDIU CANTITATIV-CALITATIV / 100 YEARS OF ROMANIAN THEORETICAL SYNTAX. A QUANTITATIVE QUALITATIVE STUDY.

Autori:  MIHAELA SECRIERU.
 
       
         
  Rezumat:  
100 de ani de sintaxă teoretică românească. Un studiu cantitativ-calitativ. La 100 de ani de omagiere - 1918-2018 - şi 400 de ani de atestare - 1619-2018 - sintaxa românească a cunoscut un parcurs evolutiv lent, istoric predictibil, crescând prin propriile descoperiri despre obiect, dar şi prin infuzii teoretice importante din arealul internaţional. Se pot decela două mari perioade evolutive ale sintaxei româneşti, nu atât doar succesive, cât şi simultane deseori mai ales în ultima parte. Prima perioadă este acoperită de o sintaxă teoretică factologică, observativă şi descriptivă prin care s-a obţinut inventarul structurilor sintactice româneşti, descrierea suportului lor morfologic, mecanismele lor de geneză, lucruri care au făcut posibilă şi algoritmizarea interpretărilor lor funcţionale, precum şi adnotarea lor computaţională. Această etapă este aproape revolută pentru că sintaxă înseamnă un număr mare, dar nu infinit de fapte supuse unui număr mare, dar nu infinit de interpretări. A doua perioadă evolutivă este sintaxa conceptuală, abstractă, semantică şi pragmatică, care lasă deoparte faptele şi combină semiotic implicaţiile terminologice ale unora şi altora dintre teorii şi construieşte lumi sintactice posibile. Ne referim aici la coexistenţa de acum a teoriilor gramaticii tradiţionale şi a cercetărilor care au la bază aceste teorii şi a teoriilor privind cognitivismul, neurolingvistica ş.a. care nu mai au nevoie de faptele sintactice, ci de eşantioane şi metainterpretări. Aflaţi în acest punct al evaluării sintaxei teoretice româneşti, nu putem estima dezvoltările ei ulterioare, vizionarismul ştiinţific nefiind un domeniu uşor accesibil. Putem aprecia cu siguranţă că va exista o creştere a interesului pentru lingvistica computaţională şi orice alte adnotări şi metadate lingvistice.

Cuvinte cheie: sintaxă românească, gramatică, morfologie, bibliografie lingvistică, sinteză istorică
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă