Rezumat: Înrudirea: Identitatea postumană în One Day as a Tiger de Anne Haverty și în We Are All Completely Besides Ourselves de Karen Joy Fowler. Prin intermediul discuțiilor despre antropomorfism, cercetarea asupra animalelor și sensibilitățile postumane, această lucrare își propune să analizeze felul în care se modelează identitatea personajelor umane, astfel încât să ofere o explicație pentru practicile de înrudire și să promoveze un model postuman care să se emancipeze de mediul antropocentric. Atunci când ne întâlnim cu narațiuni care au în centrul lor interacțiunile om-animal, suntem în general puși în situația de a investiga dezvoltarea identității. Acordând o atenție sporită apariției unor noi sensibilități pentru subiectul uman în raport cu alteritatea animalului, descoperim că aceste narațiuni pot avea tendința de a instanția deveniri postumane și de a introduce personaje care transgresează “linia” discriminatorie pe care o prefigurează Margo DeMello. "Linia" în sine, deși operează printr-un proces de diferențiere, este în esență prejudiciabilă, deoarece ajută la crearea de ierarhii între specii. Acesta este cazul protagonistului Marty al lui Anne Haverty din One Day as a Tiger și al personajului Rosemary al lui Karen Joy Fowler din We Are All Completely Besides Ourselves. Subiecții umani din aceste narațiuni intră în relații de rudenie cu animalele lor și, în acest fel, reușesc să construiască modele de înrudire ca o cale de eradicare a speciismului. Prin urmare, analizând reacțiile diferite la alteritatea animalelor prin ochii oamenilor, sper să surprind pluralitatea acestor întâlniri.

Cuvinte-cheie: postumanism, speciism, înrudire, identitate, devenire, antropomorfism