Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.2 din 2018  
         
  Articol:   FONOGENURI. ADNOTĂRI, INSTRUMENTE, CONSERVARE: WHAT ELSE? / PHONOGENRES. ANNOTATIONS, OUTILS, CONSERVATION: WHAT ELSE?.

Autori:  ANTOINE AUCHLIN.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbphilo.2018.2.02

Published Online: 2017-05-15
Published Print: 2017-05-30
pp. 33-44

FULL PDF

Fonogenuri. Adnotări, instrumente, conservare: what else? Acest articol prezintă un corpus oral de mari dimensiuni, C-Phonogenres, adnotările sale la diferite niveluri și îmbunătășirile ce i-au fost aduse, precum accesul liber online și instrumentele de căutare (Goldman § al. 2014). Alcătuit pentru studierea variației fonostilistice, acest corpus conține șapte ore de discurs adnotat, opt stiluri de vorbire sau fonogenuri. Site-ul care găzduiește corpusul permite căutări diferite, descărcări, precum și mining de tip statistic. Într-o primă etapă, ne ocupăm constrângeri în păstrarea și distribuirea corpusurilor. Apoi prezintăm un experiment cu privire la percepția online pentru a identifica în ce măsură fonogenurile se pot identifica în discursuri filtrate și non-filtrate, de către subiecți francofoni și nefrancofoni (Goldman al. § 2014b). Rezultatele, care arată că fonostilurile sunt identificabine și în lipsa conținutului lingvistic, doar pe baza formei prozodice, sunt convergente cu un studiu similar, realizat cu date diferite, dar similare (Obin al § 2010). În încheiere, prezentăm constrângeri și condiționări epistemologice ale cercetării lingvistice pe bază de corpus. Lingvistica corpusului își restrânge domeniul și poziționarea epistemologică la descrierea „vorbirii trecute”, la o bază limitată (corpusul închis), analizând datele din perspectiva unui terț. Ar putea avea loc, mutatis mutandis, un viraj chomskian în analiza discursului de tip pragmatic. (Auchlin 1999). Din perspectivă inversă, fonogenurile apar și stabilizează multe dintre discursurile vorbitorilor. O asemenea opțiune face parte din competența discursivă a vorbitorului (Auchlin 1999 i.a.), obiect adecvat de studiu al noii analize a discursului. 

Cuvinte cheie: prozodie, discurs, variație situațională prozodică, fonostil, fonogen, epistemologie, corporalitate.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă