| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Bunul gust la lucru. Estetica în timpul comunismului: cazul lui Ion Biberi. Ceea ce ne propunem, în cadru mai general, e o reflecţie în marginea modurilor de a vorbi despre fenomenul estetic pe care le adoptă în perioada comunistă intelectualii interbelici. Deşi punctul de vedere estetic nu e cu totul abandonat sub totalitarism, orice aducere a lui în discuţie în acest interval implică o pervertire de un fel sau altul a fenomenului, antrenează o mutaţie. Analiza de faţă se construieşte pe un studiu de caz: efortul pe care îl face Ion Biberi de a relua la începutul anilor 70 un discurs încrezător în valorile stilului, preocupat de necesitatea definirii unor moduri de existenţă prin mijlocirea artei. După ce în anii 1930 definise, în cadre somatice, coordonatele unei stilistici individuale (aplicându-se, analitic, pe formele expresivităţii corporale, urmărite în variaţia lor neîntreruptă), Biberi ajunge în anii 1970 la definirea unei stilistici colective, înţeleasă ca formă de emoţie colectivă, partajată, unică, pe care o numeşte „stare de mulţime”. Textele sale (Poezia, mod de existenţă; Arta de a scrie şi de a vorbi în public; Arta de a trăi) imaginează posibilitatea de a corela procesul „masificării” populaţiei cu acela al unei estetizări („în masă”). În vederea realizării practice a acestei corelări, Biberi vede posibilă exploatarea a trei tipuri de instrumente, care ar funcţiona ca nişte „principii active”: o „poezie în acţiune”, „bunul gust” şi „ucenicia”.
Cuvinte cheie: soma-estetică, stil de viaţă, performativitate, gust, muncă, creaţie.
|
|
