| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Trilogia lui Mircea Cărtărescu începe cu expoziţiunea (şi expunerea) părţii teoretice, o combinaţie între doctrinele orientale şi ficţiunea postmodernă, înlăturând tabu-urile tradiţiilor occidentale, accentuând simetrii sau viziuni stranii, încercând să se ajungă la forma şi destinul unui fluture, în metamorfoza lui de la larvă la zbor. În timp ce asemenea observaţii cu privire la proliferarea metamoforzelor postemoderniste ce tind sa înlocuiască curentul modernismului, dau foarte uşor naştere la interpretări, puţine au fost spuse despre ezitările personajelor în adoptarea viziunii naratorului. Deşi pretinde să urmeze modelul de scriere şi lectură ca acte erotice al lui Barthes, romanul descrie un eros mai degrabă sadic, marcat de disecţii şi eviscerări ritualizate. Corpurile (efective) refuză să se arate libere în toată splendoarea. În locul măreţiei, cunoaştem atrocitatea şi mutilările succesive; toate acestea accelerează metamorfoza şi pun în lumină (în forma cea mai concretă-carnală) „fluturaşii” din corp (emisferele creierului, o secţiune a coloanei vertebrale, oasele pelvisului, organele genitale). Scopul final este de a pătrunde într-un spaţiu fictiv superior, transfigurat de aceste sacrificii pentru a îmblânzi divinitatea întrupată. Acest proces are un corespondent în lumea metanarativă, în relaţia dintre corpurile feminine, reticente la ideea de a se supune transformărilor uluitoare sugerate de narator. Dualitatea actului subversiv, feminin si actanţial, reprezintă o schematizare portabilă postmodernă a gesturilor fundamentale si revolutionare moderne, oferind textului imaginea generală de reproducere schematică a gestului emancipator modern.
Cuvinte cheie: metamorfoză, revelaţie (biblică), modelul de scriere şi lectură ca acte erotice al lui Barthes, spaţii fictive |
|
