Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.2 din 2009  
         
  Articol:   ÉLEMENTS D’ETHNOLOGIE CONTEMPORAINE. LE FOLKLORE SUR L’INTERNET / ELEMENTE DE ETNOLOGIE CONTEMPORANĂ. FOLCLORUL PE INTERNET.

Autori:  ELEONORA SAVA.
 
       
         
  Rezumat:  Studiul de faţă propune o ,,radiografie’’antropologică a textelor care pot fi încadrate în categoria folclorului pe internet deoarece teoretic au un număr infinit de destinatari, nu transmit un conţinut cu notă personală unui receptor unic; dimpotrivă, transmit textului un caracter general şi finalul textului poate conţine indicaţii privind transmiterea textului către cât mai mulţi receptori. Textele de acest tip prezintă caracteristicile definitorii ale folclorului menţionate în manualele tradiţionale: caracterul anonim (emiţătorul iniţial al mesajului este adeseori necunoscut), caracterul sincretic (aceste discursuri sunt o înlănţuire de text, imagini şi sunet în acelaşi timp, fiind texte multimedia), caracterul tradiţional (numeroase texte sunt construite pe structuri epice cunoscute, specifice naraţiunilor orale). Totodată, ele necesită o redefinire a folclorului deoarece modul de transmitere nu este oral, direct (de la om la om) ci scris, prin intermediul unui canal care nu este tradiţional-Internetul, implicând astfel o serie de modificări contextuale. Textele pe care îmi sprijin analiza au fost adunate în decursul a doi ani (2007-2008) şi reprezintă în mare parte texte narative. Dintr-o perspectivă tipologică, pot fi încadrate în patru mari categorii: glume, legende urbane, zvonuri/bârfe şi mesaje înlănţuite. Textele au fost concepute pentru adolescenţi şi adulţi, în special fete şi femei (este vorba despre mesajele primite de autorul acestui studiu). Majoritatea textelor sunt în limba română dar sunt unele şi în alte limbi, precum engleză sau franceză. Exemplele selectate ilustrează dinamismul folclorului, în contradicţie cu opiniile care au susţinut dispariţia acestuia, din moment ce atât societăţile contemporane, cât şi cele tradiţionale sunt creatoare şi purtătoare de folclor. Aceste texte se adresează unui public care nu a încetat să spună poveşti şi să aibă încredere în puterea poveştilor de a-şi asuma şi de a înfăţişa realitatea. Comparaţia dintre naraţiunile folclorice tradiţionale şi cele de pe Internet relevă doar diferenţieri limitate: cadrul medieval sau rustic, personajele mitologice şi conflictele care determinau acţiunile eroilor au dispărut ; textele nu au nici complexitatea, nici amplitudinea poveştilor tradiţionale. În esenţă, ele sunt construite pe baza principiului naturii simbolice şi a apelului la unele elemente narative-cadrul acţiunii, personajele, sistemele de semnificaţie- care există în registrul cultural fiind deopotrivă distribuite receptorului public şi naraţiunilor vechi.

Cuvinte cheie: Folclor, Internet, Naraţiuni, Cultură media postmodernă
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă