AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: OANA-MARIA BÎRLEA.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.1.03
Published Online: 2020-03-20
Published Print: 2020-03-20
pp. 41-55
VIEW PDF: FULL PDF
„Drăgălășenia” (kawaii) ca mit în discursul publicitar japonez. În prezentul articol intenționăm să explorăm valorile „drăgălășeniei” (kawaii) ca artefact social și cultural prezent în afișele publicitare japoneze. Precum orice tip de discurs, publicitatea are un punct de plecare care corespunde formei, și care, în raport cu un anumit cadru istoric, va da naștere mitului. Spre exemplu, „consumatorul” miturilor găsite în publicitate nu este captivat de semnele în sine, ci de ideile pe care le invocă. Pe baza acestei afirmații, explorăm valențele conceptului „drăguț” (kawaii) ca mit al vieții cotidiene japoneze, servind ca (poate) cel mai eficient instrument de păstrare a armoniei grupului (wa) și de persuadare a receptorului. Concentrându-se pe implicațiile și rădăcinile istorice ale conceptului în societatea japoneză, studiul propune dezvăluirea „sensului ascuns” din spatele omniprezentului „drăguț”. Corpusul analizat constă din trei afișe cu caracter necomercial, create în perioada 2016-2017 pentru Keio Corporation și Tokyo Metro, doi operatori de transport japonezi majori. Ideea de „drăgălășenie” este percepută de către japonezi ca o „capsulă a timpului” deoarece poate amâna asumarea responsabilităților și prelungirea inocenței copilăriei. În contextul globalizării, kawaii a devenit un totem care continuă mitul (în sensul tradițional) unicității poporului nipon.
Cuvinte-cheie: discurs publicitar, semiotică culturală, limbaj publicistic, kawaii, cultură pop, cultura ca interacțiune socială, mit.
