Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.1 din 2013  
         
  Articol:   “NE BUCURĂM ATÂT DE MULT CĂ SUNTEŢI AICI (DAR AM FI PREFERAT SĂ NU VENIŢI)”: EXCLUDEREA, SOLIDARITATEA ŞI CONSTRUCŢIA DE REŢELE SOCIALE ALE REFUGIAŢILOR NORD-COREENI.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:  ““Ne bucurăm atât de mult că sunteţi aici (dar am fi preferat să nu veniţi)”: Excluderea, solidaritatea şi construcţia de reţele sociale ale refugiaţilor nord-coreeni. În ultimii zece ani, în urma unor perioade de foamete prelungită, inundaţii şi proastă administrare din partea guvernului nord-coreean, numărul nord-coreenilor care ajung în Coreea de Sud a crescut exponenţial. Prăpastia dintre refugiaţii nord-coreeni (talbukin), formaţi într-un sistem socialist, orientat spre grup, şi sud-coreeni, crescuţi într-o societate democratică, extrem de competitivă, poate fi resimţită adesea ca fiind enormă. Existenţa reţelelor yeonjul în Coreea de Sud face ca nord-coreenii să se adapteze adesea foarte greu cu noul mediu. Având în vedere dificultăţile aproape insurmontabile trăite de mulţi nord-coreeni în acomodarea la societatea sud-coreeană şi la reţelele care le pot oferi beneficii emoţionale şi practice, nu sunt surprinzătoare frecvenţa şi uşurinţa cu care mulţi preferă să se asocieze, atât profesional, cât şi social, cu alţi refugiaţi din Coreea de Nord. Lucrarea de faţă explică situaţia refugiaţilor nord-coreeni care trăiesc în Coreea de Sud, în special dificultăţile cu care se confruntă mulţi dintre ei după ce ajung aici şi provocările întâlnite în crearea şi menţinerea de reţele sociale sustenabile. Lucrarea argumentează că, din cauza exclusivităţii reţelelor sociale din Coreea de Sud şi a dificultăţilor pe care talbukin le întâmpină în a deveni parte din aceste reţele, dezvoltarea unei societăţi-enclavă nord-coreene este inevitabilă.

Cuvinte-cheie: Refugiaţi nord-coreeni, Coreea de Sud, marginalizare, reţele sociale, stabilire, comunitate-enclavă

 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă