| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Fără nicio îndoială cea mai importantă caracterisrică lingvistică în dramă, deixisul poate fi de mai multe tipuri. Într-un gen literar atât de controversat cum este drama, pronumele personale formează în mod obligatoriu o categorie importantă. Acest lucru este dovedit într-o limbă precum suedeza care face diferența între forma de adresare formală și informală, ni și du, cu aproximație la fel și în limba franceză vous și tu. Acest articol își îndreaptă atenția spre aspectele dramatice ale deixisului, spre exemplu modul în care pronumele personale indică schimbările care au loc între relațiile dintre personaje. Tragedia Miss Julie (1888) a lui Strindberg, folosită în acest articol ca și paradigmă, arată cum schimbarea relațiilor dintre aristocrata Julie, valetul ei Jean și bucătarul personal Kristin sunt evidențiate de modul în care personajele își vorbesc unul altuia și unul despre altul. În această privință, schimbarea semnificativă are loc după interacțiunea dintre Julie și Jean în decursul piesei. Înaintea acestui lucru Julie i se adresează lui Jean cu persoana a treia la fel cum face Kristin dintr-un cu totul alt motiv - cu toate că Jean i se adresează acesteia cu mult respect domnișoară, domnișoară Julie sau ni (dumneavoastră). După discuție, simțind că bariera clasei sociale a fost reprimată, Julie i se adrează tandru cu du (tu), dar când Jean nu folosește aceeași formă intimă de a i se adresa, Julie este dezamăgită. Revoltată, aceasta îl oprește, iar acum el îi răspunde la fel, cu aceeași familiaritate. Exemplele arată cum aceleași semne pot avea înțelesuri diferite, în diferite contexte.
Cuvinte cheie: deixis personal, context, dramă, configutație, naturalism, regionalism. |
|
