AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.1 din 2008 | |||||||
Articol: |
INTERJECŢII, ONOMATOPEE ŞI UIMIREA ÎN FAŢA LUMII. O PARALELĂ ÎNTRE LIMBILE ROMÂNĂ ŞI JAPONEZĂ / L’INTERJECTION/ L’ONOMATOPÉE ET L’ÉTONNEMENT DEVANT LE MONDE. COURTE ÉTUDE CONTRASTIVE ENTRE LES LANGUES ROUMAINE ET JAPONAISE. Autori: RODICA FRENŢIU. |
||||||
Rezumat: Interjecţii, onomatopee şi uimirea în faţa lumii. O paralelă între limbile română şi japoneză. „Cuvintele” sau „necuvintele”, cum au fost numite interjecţiile de-a lungul secolelor, continuă să trezească un real interes. Se pare că interjecţia reprezintă o provocare permanentă atât pentru filozofii interesaţi de teoria limbajului, cât şi pentru gramaticieni. De aceea, chiar şi astăzi există multe studii în diverse limbi ale lumii care încearcă să analizeze interjecţia din punct de vedere semantic, sintactic şi pragmatic. În limba japoneză, de exemplu, există un fenomen destul de interesant care atrage atenţia lingviştilor. În vocabularul acestei limbi se face remarcat numărul considerabil de interjecţii şi funcţia lor „afectivă” care „personalizează” această limbă considerată de cercetătorii occidentali „impersonală”. Mai mult decât atât, deşi graniţa dintre japoneza vorbită şi cea scrisă este bine trasată din punct de vedere lexical şi gramatical, interjecţia şi onomatopeea o depăşesc surprinzător, trecât uşor de la oral la scris. Statutul interjecţiei în limba japoneză este fără îndoială diferit de cel din limba română. Fiecare dintre aceste limbi oferă o altă interpretare şi de aceea, credem noi, ar fi interesant să căutăm o explicaţie la acest fenomen. | |||||||