Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA MUSICA - Ediţia nr.2 din 2022  
         
  Articol:   ʻMALAPARTISMUL̓ – UN «PLEURESEMENT» MUZICALIZAT: CURZIO MALAPARTE, ALBERTO MORAVIA, ADALBERTO LIBERA ȘI STRUCTURILE ARHITECTURALE ALE ʻFIINȚĂRIIʼ / THE ʻMALAPARTISM ̓ – A MUSICALIZED «PLEURESEMENT»: CURZIO MALAPARTE, ALBERTO MORAVIA, ADALBERTO LIBERA AND THE ARCHITECTURAL STRUCTURES OF THE ʻBEINGNESSʼ.

Autori:  MARIA-ROXANA BISCHIN.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbmusica.2022.2.12

Published Online: 2022-12-20
Published Print: 2022-12-30
pp. 215 – 230

VIEW PDF

FULL PDF

Abstract: Plecând de la citatul lui Johann Wolfgang von Goethe, „Muzica este arhitectură lichidă; arhitectura este muzica înghețată” – această cercetare atinge anumite subteme precum: o analiză psihologică a personajelor din filmul « Le Mépris » (de Jean-Luc Godard, 1963), realizat după nuvela eponimă « Disprețul » de Alberto Moravia (1954); o analiză a muzicii pentru film compusă de Georges Delerue (1925-1992) – « Thème de Camille »; o investigație a muzicii lui Georges Delerue și a altor melodii reprezentative pentru atmosfera din acea decadă; o scurtă introducere filosofică în universul arhitectului Curzio Malaparte (1898-1957) și a ʻCasei Malaparteʼ din Insula Capri. Așadar, ʻCasa Malaparteʼ este adusă spre analizare prin intermediul unui filtru estetic-arhitectural al câtorva vile/reședințe epice contemporane din Laval, Montréal, Las Vegas, Georgia-Atlanta, Los Angels, din zona București-Kiseleff-Aviatorilor, dar și alte exemple ce sunt incluse în portofoliul arhitectural de cercetare. Mai mult decât atât, arătăm cum structurile arhitecturale reușesc să sculpteze esențe ale Ființializării muzicalizate, folosind exemple precum Belle Abri, Villa Cèdres, Villa Astor, Palazzo di Amore, Villa Loepolda, Villa D. Ionescu, Bel-Air și alte vile ce sunt învecinate din punct de vedere estetic de Casa Malaparte. În plus, acest articol răspunde următoarelor întrebări fundamentale: De ce, uneori, muzica salvează/repară existențialsimul arhitectural? Și de ce, este atât de important ca arhitectura să creeze și să re-creeze o muzică permanentă? Așadar, articolul de față deschide și îmbogățește cercetara colaborativă dintre arhitectură, muzică, metodele de analiză din aria filosofiei și ale filosfiilor „din spatele” locuințelor. Articolul este o explorare în frumosul univers al locuințelor reprezentative subliniind legătura ineluctabilă dintre structurile sonore și cele arhitecturale, evidențiând că viziunea lui Wolfgang Goethe este încă ”în viață” printre clădirile ce înconjoară orașele noastre. Acest articol este o cercetare realizată între 2021 și 2022 și combină observații din filosofie, arhitectură, literatură, muzică și din domeniul real estate.

Key words: ʻMalapartism ̓, Georges Delerue, “Camille”, Curzio Malaparte, Alberto Moravia, Mohamed Hadid, fenomenologia soarelui, lumină, structuri arhitecturale, structuri muzicale, Adalberto Libera, Casa Malaparte, Belle Abri, Bel-Air, Villa Cèdres, Villa Astor, Palazzo di Amore, Villa D. Ionescu.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă