Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA MUSICA - Ediţia nr.2 din 2019  
         
  Articol:   INTERPRETATIVE-ANALYTICAL HYPOSTASES IN “SEPT FRAGMENTS DE TRISTAN TZARA” FOR VOICE AND PIANO BY ADRIAN POP / IPOSTAZE INTERPRETATIV-ANALITICE IN „SEPT FRAGMENTS DE TRISTAN TZARA” (ȘAPTE FRAGMENTE DIN TRISTAN TZARA) PENTRU VOCE ȘI PIAN DE ADRIAN POP.

Autori:  LAVINIA CHERECHES.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbmusica.2019.2.13

Published Online: 2019-12-10
Published Print: 2019-12-20
pp. 229-259
VIEW PDF: FULL PDF

Lucrarea de față oferă o analiză descriptivă a Sept fragments de Tristan Tzara, un ciclu unitar, organizat pe baza unei dramaturgii interne, în care versurile poetului conturează cadrul tematic străbătut de ideea centrală a iubirii. Unitatea interpretării ciclului celor Şapte fragment din Tristan Tzara poate fi realizată doar în urma unei profunde cunoaşteri a resorturilor expresive şi simbolice ale discursului muzical-poetic. Însuşirea caracteristicilor limbajului muzical în procesul decodificării sensurilor încriptate în partitură se realizează prin studiul din aproape în aproape al segmentelor muzicale. Elementele de asimilare, memorizare şi interpretare vor fi urmărite şi cizelate în duetul vocal-instrumental de-a lungul fiecărui cântec. Tehnicile vocale folosite variază în funcţie atât de particularităţile elementelor de limbaj cât şi de modul de reprezentare psiho-afectivă a acestora în interpretare. Vocalitatea, adaptată scriiturii ritmice şi metrice a pieselor, impune o stăpânire perfectă a tehnicii interpretative. Partida vocală, ca parte constitutivă a unui discurs muzical cu un limbaj modal de sinteză, este pusă în valoare de scriitura acompaniamentului pianistic, în care structurile acordice sunt fie gravitaţionale, fie de tip geometric. Analizând forma lucrărilor am concluzionat că, în fiecare caz, aceasta este în întregime subordonată necesităţilor de sens dramatic şi strâns legată de imaginile poetice şi muzicale. Nu întâlnim forme foarte clar articulate după modelul tradiţiei, ci forme ale căror articulaţii şi segmente au un sens intim legat de gradaţia dramaturgică pe care compozitorul o urmăreşte. Lucrarea de fata îşi propune să ofere o viziune interpretativă personală asupra „fragmentelor“ ciclului, purtând amprenta subiectivităţii ce rezidă din receptarea personală a sensurilor muzicii.

Cuvinte Cheie: ciclu de lieduri; suprarealism; pregătire vocală; imagine artistică; emisie vocală; intonaţie
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă