| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Episod scurt, dar definitoriu al perioadei sale de tinerețe, șederea lui Ligeti la Institutul de Folclor din București în 1949/1950 s-a dovedit a avea un impact major asupra creației compozitorului. Una dintre cele mai puțin studiate etape ale activității sale, perioada de cercetare din România i-a furnizat artistului un întreg set de idei care s-au regăsit ulterior în piesele sale, mai întâi ca citări directe (Baladă și joc, Concert românesc, Musica ricercata, Bagatele pentru cvintet de suflători), apoi ca ecouri difuze, abia perceptibile (Concertul pentru pian, cel pentru vioară, Hamburgisches Konzert). După cum reiese din comentariile lui Ligeti și din schițele în manuscris păstrate la Fundația “Paul Sacher”, el a extras și dezvoltat câteva dintre cele mai originale tehnici de compoziție din genuri folclorice precum colinda, hora lungă, semnalele de bucium și bocetul, provenind din Transilvania, Banat și Muntenia, muzică pe care artistul a auzit-o pe cilidri de ceară din București, dar și pe viu, în sate din regiunea carpatică. Pentru a demonstra impactul pe termen lung al folclorului românesc asupra creației sale, abordarea va capta două stop-cadre, plasându-l pe Ligeti de ambele părți ale Cortinei de fier: mai întâi se va analiza modul în care el a reușit, fără a face compromisuri politice, să utilizeze elemente entice, evitând liniile estetice trasate de noua ideologie a regimului communist, iar apoi, după stabilirea în vestul Europei, cum a reușit el să transforme această sursă într-un limbaj sonor modern. Folosind elemente ale folclorului românesc pe când se afla în estul iar apoi în vestul Europei, Ligeti ne permite să observăm profundele sale rădăcini culturale multi-etnice care s-au manifestat în creația sa în modul cel mai divers, nutrindu-i inspirația și generând efecte sonore unice.
Cuvinte-cheie: Ligeti, Enescu, folclor muzical românesc, Cortina de fier, București, Transilvania |
|
