| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat:
Tema comunicării mele vizează analiza relaţiei de interdependenţă dintre ideologie şi muzică în spaţiul românesc. Intenţia mea este de a observa această relaţie în discursul compozitorilor şi criticilor muzicali asupra ce se înţelegea prin specific muzical naţional. Vom vedea în ce fel a fost influenţat acest discurs de contextul politic şi cum a suferit modificări în decursul succedării regimurilor politice. În acest sens, voi sublina formele discursive ale specificului muzical naţional nuanţate de ideologii politice aparent contradictorii, de la ideologia naţionalistă, ajunsă la cotele ei extreme în interbelic, la ideologia comunistă cu formele ei de naţionalism. Decupajul temporal vizează astfel o perioadă de aproape un secol, perminţându-ne să observăm apariţia, derularea, intersectarea şi suprapunerea discursurilor politice, în special a naţionalismului, şi reflectarea lor în înţelegerea specificului muzical naţional sau a stilului muzical naţional. Discuţia specificului naţional este, în fond, una a identităţii, generată şi receptată în termeni de raportare la o alteritate (sau mai multe). Discursul identităţii se încadrează în procesul construcţiei identitare naţionale şi presupune definirea precum şi delimitarea ei de alteritate. Astfel, vom avea relaţia dihotomică naţional – universal, bazată pe raportul est-vest sau centru-periferie, care suportă în acest răstimp metamorfoze: în perioada ante- şi interbelică (accentul pus pe specificul etnic), în perioada comunistă, cu faza internaţionalistă (în care solidaritatea de clasă ia locul celei etnice), şi faza naţionalistă a comunismului (unde este reluată rigiditatea poziţiei naţionaliste, făcându-se apel la mai vechi sensibilităţi ale imaginarului colectiv autohton).
Cuvinte cheie: ideologie, naţionalism, identitate, stil muzical, compozitori români
|
|
