Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Gheorghe Muştea este un compozitor care împleteşte în opera sa un stil eterogen, bogat inspirat de maniera compozitorilor de marcă ai genului (M. Musorgski, G. Enescu), cu elemente de descendenţă folclorică, de un farmec şi suculenţă aparte. Sursele cele mai diverse – ni-l înfăţişează în tot atât de diverse ipostaze creatoare, în care îşi găsesc locul sugestii stilistice în principal din opera rusă, în special Boris Godunov de M. Musorgski (prin gradilocvenţa tratării scenelor de masă) – sau a folclorului românesc (prin apelul la alternanţa tonal-modal, prin cromatizarea intensă a pastei sonore, prin prezenţa acelor tuşe de culoare locală, infuzia de temperament traduse în procedee muzicale atât ritmice, cât şi intonaţionale). Compozitorul a utilizat elemente de stil folcloric în forme tradiţionale culte, creând o pagină cu puternică legitimare naţională. Ceea ce impune studiind muzica operei este numărul impresionant de scene corale. Ele sunt larg dezvoltate în operă, pe lângă faptul că integrează atmosfera generală a acţiunii, mai mult decât cristalizează diferite caractere şi sentimente. La scriitura partiturii corale compozitorul apelează la caligrafia sonoră a folclorului, potenţat pe melisme, apogiaturi, glissando-uri etc., cât şi utilizarea formulelor ritmice specifice melosului popular.În tratarea scenelor de masă compozitorul utilizează întregul potenţial sonor oferit de partida corală, în special în momentele de culminaţie şi de sinteză.

Cuvinte cheie: Opera, Gheorghe Mustea, plan coral, opera basarabeană, Alexandru Lăpuşneanu.