Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Este greu de imaginat cum un compozitor recunoscut drept simbol al avangardei secolului XX, “resetat” artistic în laboratorul de muzică electronică din Köln la sfârşitul anilor ’50 şi mereu lansat spre noi provocări stilistice în creaţia sa, a găsit o sursă de inspiraţie în muzica populară. Dacă intersecţia cu elementele muzicale maghiare şi extra-europene au fost studiate în profunzime, legătura sa cu zestrea populară românească a rămas neexplorată. Studiul de faţă demonstrează că interesul lui Ligeti faţă de folclorul românesc trece dincolo de pragul compoziţiei, incluzând transcripţii de melodii populare, în timpul şederii sale la Institutul de Folclor din Bucureşti, în 1949-1950, atingând, de asemenea, sfera abordărilor teoretice, prin importante studii publicate ulterior, la Budapesta. Demersul analitic va arăta cum la mult timp după ce Ligeti ieşise din raza de influenţă bartokiană, el pare să îşi reîntâlnească predecesorul, în acţiunea sa creatoare de alegere a folclorului ca sursă de inspiraţie. Începând cu piese timpurii (Concert românesc, Baladă şi Joc) trecând la titluri de maturitate (Hora lungă din Sonata pentru violă, Hamburgisches Konzert, Automne à Varsovie) şi mai departe, spre zona acelui amestec de influenţe folclorice de pe toate continentele pe care Ligeti le-a topit în creaţia sa de la începutul anilor ’80, cuvinte ca „bucium”, „bocet”, „hora lungă”, „instrumente populare româneşti” reprezintă repere constante în schiţele autorului aflate la Fundaţia „Paul Sacher” din Basel. Studiul subliniază faptul că muzica lui Ligeti stabileşte un dialog subtil cu rădăcinile sale româneşti, creind astfel o inedită legătură subterană între cultura vest- şi est-europeană.

Cuvinte cheie: Ligeti, compoziţie, Muzică populară românească, Bucureşti, Cluj