Mult timp lăsat într-o penumbră, violonistul Joseph Achron necesita o reevaluare din punctul de vedere al esteticii fenomenologice şi al muzicologiei. Urmărind teoria de bază a carnaţiei a lui Maurice Merleau-Ponty, dar şi câteva perspective din cercetările lui Edmund Husserl, arătăm că insistând asupra ideii de plenitudine inversată ca dehiscenţă, vom fi conduşi către un alt nivel de percepere a ideii de Frumuseţe în ʻHebrew Melodyʼ compusă de către Joseph Achron. Ultima parte a articolului, oferă posibilitatea ascultătorului de a vedea Frumuseţea crescînd/încarnându-se în durere „aşa-cum-este ea” – în toată plenitudinea dehiscenţială. Scopul muzicii ar trebui să fie şi acela de a ne aduce mai aproape de structurile interioare ale suferinţei, dar, în aşa fel încât să putem vedea Frumuseţea ce zace în aceasta. Pentru a se realiza acest lucru, mai multe deschideri ontice sunt necesare, iar acest fenomen este destul de bine caracterizat de termenul dehiscenţial. ‘Hebrew Melody, Op. 33’ cuprinde o lume întreagă. Prin sunet, durerea poate fi expusă mult mai facil şi mult mai „curăţată” de conotaţiile ei negative. Durerea sonorizată este diferită de durerea în sine, dar sunt şi similare. La nivelul suferinţei umane, ambele au acelaşi loc ontic. Atunci când ele sunt filtrare prin intermediul catharsis-ului sau a judecăţilor artistice, ele primesc o notă sublimată care taie pragurile lumii comune. Sunetele care rup tăcerea Ființei (în deschiderile sale succesive), sunt sunetele care se sfărâmă cel mai mult, sunt cele care țipă atât de blând, atât de fragil, dar, totodată exprimă ceva printr-un ţipăt. Cam aceasta este ceea ce experimentăm prin intermediul ‘Hebrew Melody, Op. 33’. Atingerea lucrurilor imposibile, nostalgia amintirilor pierdute, dorința de a simți o felie de liniște, tristețea de a nu fi fericit ca o navă plecată spre orizontul albastru, neantul trăit într-un doliu – toate aceste penumbre ale tristeţii care poate a pierdut totul, modelează în noi o frumoasă pictură ebraică, necesitatea unei întoarceri nesfârșite la satul ebraic, la sinagoga acestuia și la viața sa.

Cuvinte-cheie: Joseph Achron; ‘Hebrew Melody’; dehiscenţă; temporalitate-îndurerată [starea de ʻplângereʼ]; durere (îndurerare); plenitudine inversată; încarnare; flesh; holding[s]-still; {in}-flesh-ing[s].