În cercetarea noastră, am comparat efectele a patru serii de exerciții diferite de încălzire a vocii cântate, folosind întotdeauna aceleași melodii de încălzire. Cu prima ocazie am utilizat doar exerciții de „vocalizare” tradiționale bazate pe intonarea vocalelor. Cu a doua ocazie, am utilizat emisia sonoră în tub, procedeu ce se folosește cel mai adesea pentru vindecarea vocii. Cu cea de-a treia ocazie, participanții au fredonat melodiile de încălzire. Cu cea de-a patra ocazie, am folosit un nou instrument dezvoltat de noi - filtrul nazal - pentru a încălzi vocea cântată. Baza teoretică a primului set de exerciții este așa-numitul model liniar al vocii cântate, în timp ce a celorlalte trei seturi de exerciții modelele neliniare și experiențele de aplicație ale RZTCS-ului (cu tub de extensie parțial închis). Metoda: la toate cele trei ocazii de încălzire au participat aceleași 33 de persoane. Dintre aceștia 20 au fost femei și 13 bărbați. Toți studiază de ani de zile canto clasic. Am organizat patru ocazii independente de măsurare, la intervale de timp de o săptămână. Participanții au sosit la aceste ocazii de măsurare, fără să aibă anterior vocea încălzită. Înainte de încălzire am înregistrat trei vocale intonate (ü, u, a) la femei pe înălțimea G4, la bărbați pe înălțimea G3, menținute câte 2 secunde, cu intensitate comodă. După asta a urmat o încălzire de 20-25 de minute. După încălzire am repetat înregistrările cu aceleași vocale și la aceleași înălțimi sonore. Pentru fiecare încălzire am utilizat aceleași melodii. Înregistrările le-am realizat cu un aparat TASCAM DR-07 MKII. Cu ajutorul unui suport de distanțare am asigurat distanța continuă de 10 cm a microfonului de gura participanților. Pentru realizarea și analiza imaginilor FFT a înregistrărilor am utilizat programul SIEGVIEW 2.4, în timp ce analiza valorilor parametrice a fost realizată cu programul SPSS 20. Am analizat secțiunile de dinamică uniformă cu lungimea de 1 secundă. Parametrii analizați au fost următorii: tăria semnalului FFT a fost între 0-21kHz, 0-12kHz și 2-4kHz; din imaginea zgomotului sonor s-a evidențiat numărul armonicelor superioare; Intensitatea sunetului fundamental (f0), și primul armonic (H1-H7). Am observat și ambitusul parcurs în timpul încălzirii. Rezultate: potrivit rezultatelor noastre fiecare serie de exerciții de încălzire are efecte avantajoase asupra vocii cântate. Efectul cel mai semnificativ asupra parametrilor analizați l-a avut fredonarea și utilizarea filtrului nazal asupra fiecărei vocale. Ambitusul parcurs și observat în timpul încălzirii a fost cel mai lung, la cea de a patra ocazie, cea cu filtrul nazal. Concluzii: putem sublinia că toate cele patru moduri de încălzire sunt avantajoase. Aplicarea lor combinată este corectă într-o proporție reglementată. Utilizarea noului instrument, al filtrului nazal, poate fi recomandată în primul rând pentru extinderea ambitusului vocal.

Cuvinte cheie: vocalizare, intonație în tub, zumzet, filtru nazal, ambitus