Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA MUSICA - Ediţia nr.1 din 2015  
         
  Articol:   CADRUL FILOZOFIC ŞI CULTURAL AL ACTULUI CREATOR ÎN LITERATURĂ ŞI MUZICĂ / L’ENCADREMENT PHILOSOPHIQUE ET CULTUREL DE L’ACTE CRÉATEUR DANS LA LITTÉRATURE ET LA MUSIQUE / THE PHILOSOPHICAL AND CULTURAL FRAMEWORK OF THE CREATIVE ACT IN LITERATURE AND MUSIC.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:   Prezentul articol propune conturarea orizontului conceptual estetic şi filosofic, premergător celui muzical, şi realizează, totodată, trecerea, la nivel teoretic, dinspre estetică înspre poetică, respectiv înspre categoriile semantice şi metaforice, aşa cum au fost ele propuse de filosoful Lucian Blaga şi reformulate de savantul Eugeniu Coşeriu. Teoria blagiană se bazează, desigur, pe concepţia filosofică referitoare la „orizontul” existenţei şi cel al conştiinţei umane, dar, mai ales, atunci când se face referire la actul de creaţie, orientat înspre mister şi revelare, se fundamentează pe tezele legate de un anume „orizontul spaţial al inconştientului”. Tot de această zonă a „inconştientului”, filosoful leagă o categorie metaforică inedită, regăsibilă la nivel fonologic şi metric în cuvânt, respectiv în poezie şi pe care o denumeşte „metaforă sonoră”. Sonoritatea cuvântului constituie, de fapt, trăsătura bazică în relaţia text-muzică, fiind primul palier pe care subiectul creator îl exploatează intuitiv. În vederea exemplificării modului de funcţionare a „metaforismului sonor” în procesul complex şi profund al producerii de sens la nivel textual, schiţăm o complinire a cadrului teoretic, configurat aici, prin referire la surprinderea şi explorarea de către marele lingvist Sextil Puşcariu a aceleiaşi dimensiuni „expresive” sau „metaforice”. Mai precis, corelăm analiza lingvistului asupra poeziei Rugăciune de Mihai Eminescu cu analiza uneia dintre cele mai recente lucrări corale româneşti compusă pe versurile aceluiaşi text poetic.

Cuvinte cheie: estetică, poetică, ”metaforă sonoră”, sens textual, sens muzical
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă