Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA MUSICA - Ediţia nr.1 din 2008  
         
  Articol:   ARS INVENTIO IN «SIMFONIA B.A.C.H.» PENTRU ORGĂ SOLO DE SIGISMUND TODUŢĂ / ARS INVENTIO IN THE B.A.C.H. SYMPHONY FOR ORGAN SOLO BY SIGISMUND TODUŢĂ.

Autori:  MIRELA MERCEAN-ŢÂRC.
 
       
         
  Rezumat:  Această lucrare intenţionează să scoată în evidentă rolul acestei simfonii în peisajul cultural românesc şi modernismul universal prin referire la trăsătura neo-barocă a acestui compozitor născut în Transilvania. S. Toduţă, primul doctor în muzicologie din România, creatorul unei şcoli de compoziţie foarte preţioase în spaţiul nostru cultural, e celebrat la aniversarea a 100 de ani de la naştere.
Analiza acestei simfonii subliniază relaţia ontogenetică existentă în cazul modelelor culturale din epoci variate – aici Barocul şi Modernismul – posibilă prin referirea la aceeaşi axiomă a gândirii şi expresiei, considerată a fi general umană. Dacă fenomenologia actului creator prezintă trăsături esenţiale ale gestului artistic şi ale evoluţiei universal valabile pentru toate epocile istorice, atunci, putem regăsi o referinţă legitimă a fazelor actului creator din punctul de vedere al secolelor 17-18, şi prin intermediul analizei lucrării B.A.C.H. - simfonie pentru orgă solo de Toduţă. Am încercat deci să reconstitui procesul de ars inventio prin analiza materialului muzical al simfoniei din perspectiva a trei faze ale creaţiei muzicale cum sunt definite de baroc: Inventio (Erfindung), Dispositio (Inhaltgliederung) and Elocutio (Formung), care corespund, din punct de vedere componistic, cu invenţia, planificarea şi expresia. Aşadar, în faza de Inventio, fiecare parte o analizăm din perspectiva microformulelor limbajului, în timp ce în Dispositio şi Elocutio, distingem elementele arhitecturii sonore ca subtilităţi semantice, armonice şi tonale. Am stabilit existenţa unui număr redus de celule figurative având un rol formativ, generator, armonia modală şi modal-cromatică, arhitectura tipică barocă unde genul şi forma sunt încă inseparabile: prima parte – Fantasia, a doua parte – Choral, a treia parte – Toccata, printre elementele de stil ale compozitorului.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă