AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA IURISPRUDENTIA - Ediţia nr.4 din 2018 | |||||||
Articol: |
PERSPECTIVE CU PRIVIRE LA TEORIA INTERACȚIONISMULUI LEGAL / PERSPECTIVES ON THEORY OF LEGAL INTERACTIONISM. Autori: PAUL POPA. |
||||||
Rezumat: Pentru a clarifica natura și existența normei, trebuie să fim conștienți de domeniile prin care poate fi analizată. Wibren van der Burg, prin teoria interacționismului legal, consideră că studiul normei, construcției și efectelor sale trebuie realizat prin trei domenii principale: sociologie juridică, filozofie juridică și ca măsură de completare și uniformizare, doctrina juridică. O abordare interdisciplinară conduce la cele mai bune concluzii, altfel au apărut patru dezbateri între cele trei discipline în înțelegerea și interpretarea normei. În primul rând, distincția dintre norma scrisă (instituțională) și norma practicată (interactivă). Filosofii și juriștii sprijină teoria normelor instituționale, în timp ce sociologii îmbrățișează norma interactivă. Cuvinte-cheie: statul de drept, filosofia juridică, sociologia juridică, interacționismul legal |
|||||||