Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA IURISPRUDENTIA - Ediţia nr.3 din 2009  
         
  Articol:   RECENZII: GHEORGHE MIHAI, FUNDAMENTELE DREPTULUI . (IV) PROBAREA ÎN DREPTUL POZITIV, ED. C.H. BECK, BUCUREŞTI, 2008, 376 P., PREFAŢĂ EMIL MOROIANU.

Autori:  MEDA BOROŞTEANU.
 
       
         
  Rezumat:  Gheorghe Mihai este un nume consacrat în doctrina de specialitate, mai ales prin varietatea şi consistenţa temelor abordate, extrem de bine ancorate în contemporaneitate.
Fundamentul epistemologic al probării este subliniat de autor, motiv pentru care arată că “proba şi probarea nu constituie un apanaj al disputelor judiciare, ci au o extensie mult mai mare... ţin de cunoaştere”. (pag. 75) Prin prisma mai multor ştiinţe, probarea este astfel o dispută conceptuală şi tehnică de ordin filosofic, logic, etic, psihologic, sociologic. Interferenţa dreptului cu morala şi religia, inclusiv pe tărâm probator, este un pretext pentru autor de a sublinia chintesenţa şi totodată neajunsul major al democraţiei, şi anume imposibilitatea impunerii valorilor, principiilor şi conştiinţei prin votul majorităţii, care astfel nu pot fi generate prin acte normative, fie ele interne sau internaţionale. În acest sens, amintim adagiul extraordinar: “o prostie susţinută de mai mulţi, tot prostie rămâne.”
Probarea judiciară, aflată la interferenţa între procedura civilă şi cea penală, se înscrie perfect în problematica Fundamentelor dreptului, prin abordarea unitară şi sistematică a autorului. Aceasta este şi nota particulară a lucrării, comparativ cu alte abordări unilaterale din materia probării care ating adiacent această temă sau o circumscrie exclusiv în sfera dreptului procesual civil sau procesual penal. Pe de altă parte, unitatea metodologică a probării în ambele procese, civil şi penal, nu-l împiedică pe autor să evidenţieze critic notele disparate în materia probării din cadrul celor două proceduri. (pag. 131)
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă