Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA IURISPRUDENTIA - Ediţia nr.1 din 2020  
         
  Articol:   PROVOCĂRILE LIMBAJULUI ÎN CODUL ADMINISTRATIV / THE CHALLENGES BROUGHT BY THE LANGUAGE USED IN THE NEW ROMANIAN ADMINISTRATIVE CODE.

Autori:  OVIDIU PODARU, MARIA-MIHAELA POP.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/SUBBiur.65(2020).1.3
Published Online: 2020-04-13
Published Print: 2020-04-13
pp. 30-68
VIEW PDF



Rezumat: Intrat de curând în vigoare, Codul administrativ a fost adoptat cu scopul declarat de a unifica reglementările din materia administrației publice, pentru a crea un cadru normativ închegat, venind în ajutorul particularilor, administrației publice, dar și al practicienilor. În acest sens, o parte semnificativă din prevederile codului sunt preluate identic din actele normative pe care le-a abrogat, existând totodată și prevederi noi, unele dintre ele lăsând, din păcate, impresia unui cod adoptat în grabă. Fără a avea pretenția unei analize aprofundate asupra întregii reglementări, prezentul studiu urmărește să trateze unele dintre provocările pe care le generează limbajul folosit în OUG: 57/2019. Între cele două extreme între care oscilează legiuitorul (fie un limbaj incomplet sau ambiguu, fie o supra-reglementare), problema cea mai relevantă, din punct de vedere al consecințelor pe care le poate produce, constă, probabil, în folosirea unor noțiuni deja consacrate din punct de vedere juridic, cu un sens total diferit (cum ar fi, de pildă, chestiunea competenței – exclusive, delegate ori partajate, a capacității ori personalității juridice a autorităților publice). Pe lângă alterarea unor reguli sau instituții juridice deja consacrate, în cod se identifică pe alocuri și o dublare inutilă a unor termeni sau folosirea unor sintagme care pot schimba cu totul sensul avut în vedere de către legiuitor; în plus, noul act normativ rămâne restant (dacă nu cumva complică și mai mult lucrurile) în rezolvarea clară a unor probleme identificate anterior de doctrină și practica judiciară (cum ar fi, bunăoară, rolul secretarului în aprecierea legalității actelor autorităților administrației publice locale sau majoritatea necesară în ceea ce privește hotărârile legate de patrimoniul unității administrativ-teritoriale).

Cuvinte cheie: Codul administrativ, limbaj juridic, normă ambiguă, autorități publice centrale, autorități locale, descentralizare, capacitate administrativă, competențe exclusive, competențe delegate, competențe partajate, consilier local, oportunitate, ședință, majoritate absolută, majoritate calificată, Guvern, minister, prefect, contrasemnătură, contract de concesiune.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă