| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Prezentul articol analizează procedura specială de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici, farmacişti şi alte persoane din domeniul asistenţei medicale reglementată prin art. 668-674 din Titlul XV al Legii nr.95/2006 şi Ordinul nr. 1343/2006.
Nerespectarea legii angajează răspunderea juridică a medicului. Această răspundere poate fi disciplinară, civilă, de dreptul muncii sau penală. Fireşte, este posibil, chiar probabil, ca una şi aceeaşi faptă ilicită să angajeze două sau mai multe forme distincte de răspundere cum ar fi de exemplu răspunderea disciplinară şi răspunderea civilă. Însă, procedura de stabilire a fiecărei forme de răspundere în parte şi aplicarea, în consecinţă, a sancţiunii este distinctă. Pentru acest considerent, prima problemă abordată este aceea a delimitării procedurii de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici de alte proceduri de stabilire a altor forme de răspundere juridică, respectiv procedura de stabilire a răspunderii disciplinare a medicului reglementată de art. 442-451 din Legea nr. 95/2006; respectiv procedura de stabilire a răspunderii de dreptul muncii prevăzută de art. 267-268 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003).
Următoarea problemă ridicată este aceea a naturii juridice a procedurii de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici. În pofida unei aparente încadrări în categoria procedurilor jurisdicţionale, procedurii de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici îi lipsesc caracteristicile inerente unei proceduri administrative (de exemplu, nu se soluţionează conflictul şi nu se respectă principiul contradictorialităţii).
A treia secţiune a articolului analizează regulile de procedură: participanţii la procedură (Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, petentul, medicul acuzat, angajatorul şi asiguratorul), termenele şi actele procedurale (clasificarea termenelor şi actelor procedurale), judecata în faţa Comisiei (actul de investire a comisiei, şedinţele de judecată, administrarea probelor, pronunţarea deciziei), accesul la instanţă (controlul judecătoresc asupra deciziei comisiei şi necesitatea unui nou proces).
În final, în scopul înlăturării deficienţelor subliniate în secţiunea a treia, se propune o modificare a legislaţiei române prin preluarea sistemului instituţional şi a procedurii franceze, descrise pe scurt.
Cuvinte cheie: procedură jurisdicţională, imparţialitate, contradictorialitate, acces la instanţa de judecată.
|
|
