Rezumat: În culisele unui spectacol naţional: Încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria la Alba Iulia (15 octombrie 1922). Prezentul studiu analizează complicaţiile pe care situaţia confesională a regelui Ferdinand I (anume faptul că, catolic fiind, a fost excomunicat vreme de aproape două decenii de către Sfântul Scaun din cauza încălcării flagrante a unor norme de conduită, iar reconcilierea care i s-a acordat din partea instanţei pontificale la finalul Primului Război Mondial a presupus respectarea unor condiţionalităţi stricte) le-a generat în raport cu proiectarea şi desfăşurarea încononării regale de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Planurile diverşilor decidenţi politici vizavi de ceremonia încoronării sau intenţiile Bisericii ortodoxe (instituţie care se ambiţionase să tuteleze din punct de vedere religios respectivul eveniment) au fost minuţios negociate la vârful Bisericii catolice, fiind pusă în scenă (mise en scène) o regie a festivităţii de încoronare în acord cu exigenţele formulate de diplomaţia pontificală. Aceasta reprezintă aşadar miza prezentului studiu, anume de a desluşi, în premieră istoriografică, complicatele iţe ale unui important spectacol public – încoronarea suveranilor României la Alba Iulia – în a cărui pregătire s-au consumat intrigi politice, pasiuni religioase şi presiuni diplomatice.

Cuvinte-cheie: reconciliere, nuntiul Marmaggi, ceremonie, presiuni diplomatice, sărbătoare laică