AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: LUMINIŢA IGNAT-COMAN.
DOI: 10.24193/subbhist.2019.2.06
Published Online: 2019-12-30
Published Print: 2019-12-30
pp. 80-86
VIEW PDF: FULL PDF
În perioada interbelică, un număr important de autori au investigat identitatea în termenii caracterului național și a ceea ne definește din acest punct de vedere. Primul autor analizat este Dumitru Drăghicescu, dar specificul național a fost de asemenea un concept-cheie în opera lui Mihail Ralea. Alt autor din perioada interbelică interesat în elaborarea unui model ontologic românesc a fost Mircea Vulcănescu, iar cel mai reprezentativ și mai bine cunoscut autor al unei ontologii naționale, care definește națiunea în termenii așa-numitei matrici stilistice, a fost Lucian Blaga. Reflecțiile cu privire la specificul național au fost orientate, în această perioadă, asupra întrebărilor: cum sunt românii? și de ce sunt ei așa cum sunt? Inventarierea trăsăturilor, promovarea anumitor simboluri (de exemplu spațiul mioritic) sau descrierile alegorice și parodiile la adresa teoriilor referitoare la specificul național – toate acestea au fost modalități prin care caracterul național al românilor a fost conturat în anii interbelici, cea mai prolifică perioadă din istoria acestui tip de auto-reflecție identitară.
Cuvinte-cheie: imagine de sine, perioada interbelică, România, identitate națională, Völkerpsychologie
